Invitată la emisiunea "Apel matinal" la Radio România Actualități, realizată de Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu, Roxana Bojariu, expert climatolog, a vorbit despre fenomenul meteorologic El Nino.

"E vorba de un ciclu şi El Nino, faza pozitivă a acestui ciclu, în care temperaturi mai mari decât în mod normal apar pe suprafeţe mari din Pacificul tropical. Dar până de curând, ultimii trei ani am avut faza opusă, La Nino, adică temperaturi mai scăzute decât în mod obişnuit pe mare parte din zona Pacificului tropical. Chiar şi cu acele temperaturi mai scăzute, totuşi, ultimii ani şi ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi din toate înregistrările. E o sursă naturală de variabilitate climatică, acest ciclu.  Şi, deşi apar fazele acestea opuse, ele nu se derulează pe perioade fixe în, ci între doi şi şapte ani. Acum, într-adevăr, suntem pe cale de a trece pe fază pozitivă. Adică cu o sursă naturală, de data asta suplimentară de căldură, în sistemul climatic. Influenţele sunt dincolo de zona Pacificului tropical, evident că acolo sunt cele mai mari.

De exemplu, dacă am avut inundaţii, în cazul anilor La Nino în Australia, Australia de Est, mai ales. Acum, vom avea acolo, dacă se declanşează şi aş zice faza matură El Nino, vom avea secete. Vă aduceţi aminte, am avut secete foarte mari, care au dus inclusiv la acele incendii de proporţii apocaliptice din Australia. Sunt efecte şi în Africa de Sud, în Cornul Africii, acolo unde au fost ani de secetă, El Nino ar putea să aducă precipitaţii, influenţe asupra musonului. În Europa însă, influenţele El Nino - La Nino nu sunt foarte puternice. Există o influenţă El Nino dacă ai fază matură în iarnă. Pentru a doua parte a iernii sunt favorizate anumite episoade cu condiţii mai severe, dar limitate în timp", a povestit Roxana Bojariu, conform Rador.

Expertul climatolog a mai vorbit despre fenomenele din Bologna, din nordul Italiei, unde ploile i-au surprins pe toţi specialiştii. 

"Ele sunt specifice, în sensul în care am avut dezvoltarea unui ciclon mediteranean, însă ciclonii mediteraneeni sunt cu frecvenţă mai mare în această perioadă a anului, în general în perioada de toamnă, iarnă şi primăvară, dar intensitatea a fost foarte mare. Ciclonul s-a format şi a afectat întâi sudul Italiei, a mers însă spre nord, nord-est şi a avut impactul deosebit. Impacturile care sunt mult mai severe acuma în cazul ciclonilor extratropicali. E vorba de un ciclon nu ca acele uragane din zona tropicală, dar deşi mecanismele lor pot fi diferite, local ele pot să aducă probleme mari. Iar impacturile mult mai severe sunt legate de fondul încălzirii globale, pentru că avem de-a face cu o atmosferă în general mai caldă, care poate să conţină o cantitate mai mare de vapori de apă, vapori de apă ce pe condiţii specifice, cum ar fi fost acum cazul, precipită şi alimentează ploi mult mai abundente decât acum câteva decenii. Creşterea intensităţii precipitaţiilor este clar un semn al încălzirii globale. În mod specific, acum am avut o situaţie în care un culoar de presiune joasă a adus aer mai rece dinspre nordul continentului deasupra Mediteranei mai calde şi aşa se formează ciclonii extratropicali, prin contactul maselor de aer reci şi calde. Am avut o sursă foarte bogată de vapori de apă mediterană şi parcursul acesta al ciclonului care din păcate a măturat Peninsula Italică de la sud spre nord şi a avut impact inclusiv pe coasta Adriaticii şi a mai luat şi de acolo vapori de apă şi am avut probleme acolo şi în Croaţia şi în Bosnia şi Herţegovina.Şi noi am avut impacturi, dar de la periferia acestui sistem", a menționat Roxana Bojariu.

Expertul climatolog a explicat și dacă ciclonul din Italia poate să vină şi în România. "De fapt, el a scade ca intensitate în timp. În general viaţa ciclonilor mediteraneni nu depăşeşte decât în cazuri excepţionale mai mult de două zile. Sunt sisteme mai puţin dezvoltate decât ciclonii extratropicali atlantici, iar ciclonii extratropicali sunt mult mai puţin dezvoltaţi ca mărime dar şi ca intensitate a manifestărilor decât ciclonii tropical, uraganele şi taifunurile. Deci, acest ciclon deja şi-a lăsat mare parte din efecte pe drum în aşa fel încât noi chiar dacă suntem influenţaţi de un sistem mult mai slăbit, influenţele sunt mult mai mici.

Vedeţi, noi avem, am avut coduri galbene, în timp ce acolo unitatea au fost coduri roşii, în Croaţia cod roşu. Deci cumva am fost şi de data asta feriţi. Nu am fost în calea acestui ciclon mediteranean, dar sunt situaţii în care ciclonii mediteraneni pot să treacă, de exemplu, cu traiectoria mai aproape şi să intersecteze România, să-şi ia o sursă suplimentară de vapori de apă de pe Marea Neagră. Şi atunci sunt efecte mult mai puternice şi, evident, cu impact şi în cazul României", a mai spus Roxana Bojariu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News