România se clatină. Comisia Europeană ne pune la colț: "Răspunsul politic a fost slab"
Data publicării:
Autor: Florentina Constantin
WhatsApp
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Situația României a fost analizată de Comisia Europeană.

Conform pachetului de primăvară din cadrul semestrului european 2024, pregătit de Comisia Europeană, România se confruntă cu dezechilibre excesive, după ce a experimentat dezechilibre până anul trecut, deoarece se menţin vulnerabilităţile legate de conturile externe şi, în principal, de deficitele guvernamentale mari şi în creştere, scrie Agerpres.

De asemenea, presiunile semnificative ale preţurilor şi costurilor au crescut, iar acţiunea politică a fost slabă, conform unui raport al Executivului comunitar.

În 2023, deficitul de cont curent s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură datorită consumului privat mai scăzut şi creşterii comerţului, dar rămâne la un nivel ridicat şi nu se prevede o îmbunătăţire în 2024 şi 2025. Soldul net al investiţiilor străine ca pondere în PIB nu s-a îmbunătăţit, în ciuda creşterii PIB-ului nominal, iar menţinerea unor niveluri ridicate ale deficitului de cont curent riscă să îl conducă în teritoriul negativ. Inflaţia generală a scăzut, dar inflaţia de bază rămâne extrem de ridicată, doar marginal mai redusă faţă de valoarea maximă recentă şi mai ridicată decât în urmă cu un an, conform evaluării Comisiei Europene.

"Răspunsul politic la rezolvarea vulnerabilităţilor identificate a fost slab"

Dinamica salariilor şi a costului muncii s-a accelerat în 2023 şi a continuat să fie puternică în 2024, reflectând parţial majorarea semnificativă a salariului minim şi a salariilor din sectorul public, pe fondul unei pieţe a muncii înăsprite. Acest lucru a generat preocupări legate de competitivitatea costurilor, în timp ce competitivitatea non-costuri continuă să fie afectată de blocaje structurale. Aceşti factori adaugă îngrijorări legate de întărirea pierderilor de competitivitate şi de întârzierile în îmbunătăţirea balanţei comerciale. Situaţia fiscală, un factor principal al deficitului de cont curent ridicat, s-a deteriorat în ultimul an, conform raportului.

Deficitul fiscal mare este estimat să se adâncească în 2024 şi 2025. Ponderea datoriei guvernamentale ca procent din PIB a crescut în ciuda creşterii PIB-ului nominal, rămânând moderată la 53%, dar o mare parte din ea este denominată în valută. Persistenţa deficitelor guvernamentale ridicate ar putea majora datoria externă şi ar face România mai dependentă de sursele de finanţare externă, lăsând ţara vulnerabilă la modificarea încrederii investitorilor şi la şocurile externe, avertizează Comisia Europeană.

Instituţia consideră că: "Răspunsul politic la rezolvarea vulnerabilităţilor identificate a fost slab. O cale credibilă de consolidare fiscală este cheia pentru reducerea riscurilor la adresa stabilităţii economiei. Aceasta necesită respectarea recomandărilor conform procedurii de deficit excesiv şi implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale, inclusiv pe cele menite să majoreze structural veniturile guvernamentale, şi un control mult mai strict al cheltuielilor decât în ultimii ani. Implementarea reformelor şi investiţiile vor îmbunătăţi de asemenea competitivitatea".

Ce recomandă Comisia Europeană României

Comisia Europeană a recomandat României să prezinte în timp util un plan structural-fiscal pe termen mediu și să adopte măsuri de înăsprire a politicii fiscale pentru a realiza o ajustare pe parcursul acestui an, conform pachetului de primăvară din cadrul semestrului european 2024.

De asemenea, Executivul comunitar a subliniat că în 2025, în conformitate cu noile cerințe ale Pactului de Stabilitate și Creștere, România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor nete la un nivel compatibil cu reducerea deficitului guvernamental general până la 3% din PIB și să mențină datoria guvernamentală la un nivel prudent pe termen mediu.

Comisia Europeană a recomandat accelerarea semnificativă a implementării programelor politicii de coeziune și a Planului de Redresare și Reziliență, inclusiv capitolul REPowerEU, cu finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026, prin asigurarea unei guvernanțe eficiente și întărirea capacității administrative.

În plus, România trebuie să continue să se concentreze pe prioritățile convenite, luând măsuri pentru a îmbunătăți rezolvarea nevoilor legate de locuințele sociale, serviciile sociale și dezvoltarea zonelor urbane mai mici, și să exploreze oportunitățile oferite de Platforma "Tehnologii Strategice pentru Europa" pentru a spori competitivitatea.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel