Veniturile românilor au scăzut simțitor în 2021, INS publicând date statistice care confirmă deprecierea veniturilor. 

Anul trecut, 84% din populaţia UE locuia în gospodării al căror venit net fie a rămas stabil (66,5%), fie a crescut (17,5%) comparativ cu 2020, în timp ce 16% din populaţia UE a raportat o scădere, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat) citate de Agerpres.

Ponderea populaţiei care a declarat o scădere a venitului gospodăriei variază de la 5,4% în România la 27,6% în Cipru, în timp ce ponderea celor care au raportat o creştere a venitului gospodăriei variază de la 4,9% în Italia la 34,8% în Cehia.

Ponderea populaţiei care locuia în gospodării cu un venit mai mult sau mai puţin stabil în 2021 comparativ cu 2020 depăşeşte 50% în toate statele membre UE, de la 50,7% în Cipru la 84% în Italia. 

În 17 din statele membre UE, ponderea populaţiei care a declarat o creştere a venitului a fost mai ridicată decât ponderea celor care au raportat o scădere. Diferenţa a fost de peste zece puncte procentuale (pp) în opt din ţările membre UE.

În schimb, ponderea populaţiei care a declarat o scădere a venitului a fost mai ridicată decât ponderea celor care au raportat o creştere în nouă state membre UE, diferenţa fiind de sub zece puncte procentuale în opt din aceste ţări membre UE.

Impozitarea locuinţei "trebuie însoţită de subvenţii publice pentru relocare": Mulţi oameni consideră că nu e rentabil să se mute

Dezvoltarea urbană a fost subiectul săptămânii la emisiunea Outlook, moderată de Radu Golban. Invitaţii săi, Miriam Nessler, de la de la Institutul pentru Dezvoltare Urbană și Regională din Dortmund, și Anton Brokow-Loga, de la Universitatea Bauhaus din Weimar, au vorbit despre împărţirea spaţiului de locuit între bogaţi şi săraci. 

Totul a plecat de la un exemplu oferit de Radu Golban din Elveţia. 

"Mie mi s-ar părea interesant ca oamenii să știe că spațiul locuibil poate fi, într-adevăr, proprietatea cuiva – proprietate care atrage după sine anumite obligații. Pe de altă parte, ei trebuie să înțeleagă ce înseamnă acest spațiu locuibil din punct de vedere fiscal, ecologic, social. Vreau să vă dau un exemplu din Elveția. Eu am cetățenie elvețiană șilocuiesc în Elveția, în apropiere de orașul St. Gallen. Foarte puțini știu că în Elveția există așa-numita valoare locativă imputată proprietarilor, valoare generată de orice bunuri imobiliare. E vorba de un venit fictiv, care depinde de suprafață, amenajări, tipul de construcție, starea clădirii, localizare etc. Direcția de taxe și impozite din Elveția evaluează orice bun imobiliar cam o dată la zece ani, în funcție de localitate. Această valoare locativă înseamnă, în principiu, bani pe care nu-i încasez.

Eu nu-mi închiriez mie însumi locuința. Și totuși, direcția de taxe și impozite presupune că proprietatea mea generează un venit fictiv. Acest venit se adaugă la celelalte venituri ale mele, de exemplu la salariu sau la dividende. Cu cât este mai mare spațiul locuibil atribuit unei persoane, cu atât crește valoarea locativă. Dacă un apartament spațios din St. Gallen are o valoare locativă de 32 000 de franci elvețieni, această sumă este taxată ca un venit, taxa reprezentând 30–35%, independent de impozitul pe locuință”. Citește continuarea AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News