România se numără printre puţinele state membre ale Uniunii Europene (UE) cu situri de producţie de petrol şi gaze naturale considerabile şi active, iar în luna mai a anului trecut au fost identificate emisii în 14 situri de pe tot lanţul - de la producţie, depozitare - din cele 20 analizate, reiese dintr-un raport publicat de ONG-ul de mediu Clean Air Task Force, citat de 2Celsius.  

Datele citate relevă faptul că, în 2017, se estima că în România existau 13.000 de puţuri active răspândite în 400 de câmpuri petroliere.

În 2021, organizaţia 2Celsius şi Clean Air Task Force (CATF) au descoperit grave probleme la infrastructura de petrol şi gaze din România, după monitorizarea a 50 de situri din sudul României. Un an mai târziu, în luna mai, CATF a revenit în România şi a identificat emisii în 14 situri de pe tot lanţul (de la producţie, depozitare) din cele 20 vizitate. De exemplu, la Boldeşti au fost observate, pe lângă ventilarea şi arderea la faclă, gaze provenind din sol, cel mai probabil de la o conductă spartă.

"Aproape oriunde mergem, găsim metan. În sus şi în josul lanţului şi în toate zonele geografice, există o poluare periculoasă cu metan care iese din reţeaua de petrol şi gaze din Europa", a declarat Theophile Humann-Guilleminot, unul dintre termografii certificaţi ai CATF care monitorizează emisiile fugitive de metan.

Potrivit raportului de specialitate, emisiile observate provin, în principal, de la rezervoarele de depozitare, coşurile de evacuare de urgenţă, torţele neaprinse şi din conducte. Totodată, au fost observate defecţiuni la sonde în nouă ţări producătoare de petrol şi gaze (Austria, Franţa, Italia, Ţările de Jos, România, Slovacia, Spania, Germania şi Regatul Unit), în România situaţia fiind cea mai gravă.

"Metanul este un puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, iar reducerea emisiilor sale este esenţială pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE. Odată cu invazia Ucrainei şi cu nevoia Europei de a diversifica aprovizionarea cu petrol şi gaze naturale, metanul a apărut, de asemenea, ca un aspect major al securităţii energetice. După cum a arătat anunţul RePowerEU, reducerea scurgerilor de metan din întreaga lume ar putea contribui la compensarea deficitelor de energie pe termen scurt pentru Europa, reducând în acelaşi timp emisiile globale. Versiunea asupra căreia au convenit comisiile relevante din cadrul Parlamentului la 26 aprilie a reprezentat un important pas înainte. Acestea au inclus cerinţe pentru companii de a monitoriza, raporta şi verifica (MRV), precum şi pentru detectarea şi repararea scurgerilor de metan şi limitele privind ventilarea şi arderea la faclă (LVF) de-a lungul lanţului de aprovizionare până la extracţie. Totodată, au fost introduse standarde de performanţă pentru acest sector şi un obiectiv de reducere totală a emisiilor care urmează să fie stabilit înainte de 2026. Au fost incluse şi noutăţi mondiale: un standard de performanţă pentru metan de 0,2% sau mai puţin şi extinderea măsurilor privind metanul la petrolul şi gazele importate în UE", se menţionează în document.

În prezent, piaţa UE a importurilor de gaze atinge peste 51% din producţia mondială.

"Poluarea cu metan din sectorul energetic nu este doar o problemă climatică, ci şi o imensă risipă de energie care poate fi exploatată pentru a contribui la rezolvarea crizei energetice actuale a Europei. În strategia RePowerEU, Comisia a anunţat un program numit "voi colectaţi, noi cumpărăm", care ar putea fi folosit pentru a reduce cele 210 miliarde de metri cubi de gaz care sunt irosite la nivel mondial prin ardere, ventilare şi emisii fugitive. Metanul este de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe o perioadă de 20 de ani şi este responsabil pentru 0,5°C din încălzirea pe care a cunoscut-o Pământul până în prezent. Din cauza puterii sale şi a duratei scurte de viaţă în comparaţie cu dioxidul de carbon, reducerea poluării cu metan este cea mai rapidă modalitate de a încetini rata încălzirii globale", susţin experţii în domeniu.

Raportul întocmit de Clean Air Task Force a monitorizat peste 430 de situri de petrol şi gaze din 15 ţări europene, printre care şi România, fiind documentate 881 de surse de emisii, în perioada februarie 2021 - 2023.

CATF este o organizaţie globală non-profit de mediu, formată din oameni de ştiinţă, ingineri, experţi în politici, avocaţi şi profesionişti în comunicare care lucrează pentru protejarea împotriva celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice, catalizând dezvoltarea globală rapidă şi desfăşurarea de energii emergente şi dovedite cu emisii scăzute de carbon şi a altor tehnologii de protecţie a climei, pentru a atinge obiectivele globale de zero emisii până în 2050.

În 2012, a fost unul dintre iniţiatorii Coaliţiei pentru Climă şi Aer Curat, singura colaborare internaţională dedicată reducerii poluanţilor climatici de scurtă durată, scrie Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News