Iustina Ionescu, avocata care a reprezentat cele 42 de persoane cere au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor, a oferit mai multe explicații referitoare la obligațiile României, în urma hotărârii istorice a Curții Europene pentru Drepturile Omului.  

„Vorbim despre o hotărâre istorică pentru că adună, laolaltă, un număr mare de familii de români, din toate colțurile țării, care au venit în fața CEDO cu probleme de viață diferite, foarte importante pentru ei. Aceștia sunt niște români ignorați până acum de stat, dar cu această hotărâre se declanșează, practic, un mecanism de punere în executare a hotărârii CEDO, supravegheat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, în fața căruia statul român ar trebui să vină să dea socoteală, periodic. Hotărârea spune foarte clar că România trebuie să recunoască și să protejeze, prin lege, aceste familii, la fel ca pe toate celelalte.

Întrebată ce sancțiuni ar putea suporta statul român dacă nu va respecta hotărârea CEDO, avocata a răspuns:

„Această hotărâre, în sine, este o condamnare a României și constată faptul că țara noastră, în prezent, încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Este un lucru foarte grav, pentru că noi ca popor ne-am asumat respectarea Convenției. Vorbim despre o legislație care, de-a lungul timpului, a folosit românilor în diverse situații; le-a garantat accesul la justiție, dreptul la proprietate. Toate aceste drepturi au fost apărate de CEDO și statul, mai devreme sau mai târziu, a fost pus în situația de a face dreptate și de a adopta legi, măsuri, prin care să-și respecte angajamentele.

Hotărârile CEDO sunt obligatorii, nu doar cu titlu de recomandare, iar respectarea lor este supravegheată. Periodic, la circa 6 luni, se întâlnesc miniștrii de externe din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei și, în fața lor, Guvernul României trebuie să explice ce a făcut să respecte autoritatea CEDO. Totodată, judecătorii români, începând de astăzi, au această hotărâre ca punct de referință și ca sursă de lege. Prin urmare, dacă o familie formată din persoane de același sex se adresează unui judecător mâine, reclamând încălcarea vreunui drept, judecătorul român are în mână această hotărâre, acest standard pe care poate să-l aplice, alături de cel constituțional. La rândul ei, CCR, încă din 2018 a spus că aceste familii sunt apărate prin Constituție, în Articolul 26, care face referire la viața de familie. Nu există un termen limită până la care statul român să creeze un cadru legislativ pentru parteneriatele civile între persoanele de același sex, dar hotărârile CEDO rămân definitive după 3 luni de zile, moment din care devin obligatorii”.

Parlamentarii, nevoiți să legifereze parteneriatul român pentru persoanele din comunitatea LGBTQIA+

„Trebuie să existe o colaborare transpartinică și noi, Asociația Accept, suntem dispuși să oferim expertiza pe care o avem și să punem partidele în relații cu aceste familii, pentru a înțelege direct de la acești români care sunt provocările prin care trec și ce nevoi au. Cred că de aici ar trebui să pornească orice dialog și pachet de măsuri”, a conchis avocata care a reprezentat Asociația Accept în acest proces.

Vă reamintim că astăzi, 23 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat  o hotărâre mult așteptată de zecile de mii de familiile formate din persoane de același sex din România, în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României. Hotărârea vine la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor.

„Solicităm Guvernului și Parlamentului adoptarea de instrumente adecvate de protecție și recunoaștere juridică pentru toate familiile din România, precum: Modificarea Codului Civil pentru a permite căsătoria între persoane de același sex și recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în străinătate; Legiferarea parteneriatului civil, indiferent de sexul celor doi parteneri de cuplu, înregistrat de către ofițerul de stare civilă; Protecția familiei de facto, care nu optează pentru căsătorie sau parteneriat civil, în domeniul patrimonial, al sănătății și în vederea prevenirii și combaterii violenței domestice”, a transmis Asociația Accept, în urma hotărârii istorice.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News