România nu ezită să întârzie în privința obiectivelor pe care Comisia Europeană le-a setat în programul pentru zero emisii poluante în 2050. 

România este în întârziere faţă de ţintele Comisiei Europene în programul pentru zero emisii poluante în 2050, cunoscut ca programul către tranziţia verde. Un studiu care prezintă situaţia de ansamblu pentru reducerea poluării în transporturi şi propunerile pentru a accelera renunţarea la combustibili fosili a fost prezentat astăzi de Asociaţia Patronală Concordia, transmite Rador.

77% din transportul de mărfuri se face pe şosele, principalele rute de tranzit fiind drumuri naţionale, cu o bandă pe sens, aglomerate şi cu numeroase accidente, reţeaua de autostrăzi şi drumuri expres fiind de sub 1.000 de km. Pe calea ferată este şi mai rău. Viteza medie a trenurilor este de sub 20 de km pe oră, deci tranzitarea ţării de la vest la est durează câteva zile pe şine, din acest motiv transportul rutier de marfă se bazează în continuare pe camioane care funcţionează cu motorină, implicit poluează. Până în 2030, România s-a angajat să reducă poluarea cu 55%, dar progresele sunt insuficiente, ba chiar vorbim de întârzieri, a spus consultantul Sorin Elisei, unul dintre autorii raportului "Misiunea 2030 - Drumul României către un transport verde".

”Deja suntem în întârziere, pentru că la nivelul anului 2020, România a ratat ţinta de energie regenerabilă în sectorul transporturilor, care era 10% şi cred că a fost undeva în jurul a opt şi ceva. Ecartul până la 18% nu pleacă de la 14. Noi plecăm de mult mai jos”, a transmis Elisei

PNRR, o soluție pentru transportul feroviar

Prin PNRR (Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă), România poate atrage peste trei miliarde de euro pentru modernizarea a 300 de km de cale ferată şi reparaţii rapide pe cel puţin 1.000 de km, astfel încât transportul feroviar să devină o alternativă la transportul personal cu maşina şi, totodată, să poată prelua treptat camioanele de pe şosele, aşa cum se întâmplă în Occident de foarte mulţi ani. Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, spune că este important să nu mai modificăm proiectele deja aprobate la finanţare.

”Principalele nevoi ale României sunt legate de infrastructură, pentru că nu poţi avea un transport sustenabil, dacă nu ai infrastructura adecvată. Orice infrastructură deficitară duce la o ineficienţă în operaţiuni”, a spus Vălean. 

Un camion electric ar avea nevoie de 12 tone de baterii, pentru a parcurge distanţa pe care o face cu doar 600 de littri de motorină, deci electrificarea încă este departe de transportul comercial rutier. O soluţie ar putea fi gazul comprimat sau lichefiat ,doar că în România nu sunt astfel de staţii, spre deosebire de vecinii noştri.

”Astăzi, în România, nu există niciun fel de plan pentru vehiculele comerciale, pentru a putea achiziţiona gaz natural comprimat sau gaz natural lichefiat. Nu vorbim de GPL, gaz petrolier. Dacă în Europa sunt 2.000 de staţii de gaz natural comprimat, în România sunt trei. Dacă în Europa sunt peste 400 de staţii de gaz natural lichefiat, în România sunt zero”, a spus Radu Dinescu, secretar general Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România.

 O altă problemă a infrastructurii de transport din România este imposibilitatea transferului intermodal. Practic nu putem combina eficient şoselele, căile ferate, Dunărea şi porturile./aburtica/gpodea

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News