Ceea ce se stia in cancelariile occidentale inca din luna septembrie a devenit ieri oficial: Franta si Germania, nucleul dur al UE, se opun aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen. Este pentru prima data cand se refuza aderarea la spatiul fara frontiere interne unor state deja membre. Acest lucru claseaza cele doua tari intr-o pozitie nefavorabila in cadrul Uniunii, devenind aproape la fel de nefrecventabile pentru investitori precum Irlanda si Grecia.

Aderarea la spatiul Schengen nu este o decizie politica, ci una pur tehnica. Romania trebuia sa-si indeplineasca angajamentele de securizare a celor peste 1000 de km de frontiera externa a spatiului european. Toate comisiile de evaluare de la Bruxelles au constatat ca Romania si-a indeplinit sarcinile. Ultimul control a avut loc in 15 decembrie, iar rezultatul a fost favorabil.

Scrisoarea ministrilor de interne din Franta si Germania vorbeste insa despre coruptie, crima organizata si o proasta functionare a Justitiei ca motive pentru respingerea candidaturii Romaniei, lucruri adevarate dar fara legatura cu criteriile Schengen.

Dar intr-o Europa unde euro se clatina amenintator, unde cetatenii statelor membre sunt expulzati pe criterii etnice, ce mai conteaza un act de discriminare la capatul continentului, impotriva celor mai sarace state membre?

Dincolo de discriminarea si bunul plac al Parisului si Berlinului esecul regimului Basescu in singurul examen real de pana acum in materie de politica externa era previzibil.

Astfel, in luna septembrie Bulgaria a facut cunoscut la Bruxelles pe canale diplomatice ca nu poate aloca bani din buget pentru securizarea frontierelor. Ca urmare toata frontiera de sud a Romaniei cu Bulgaria, fluviala si terestra a ramas nesecurizata. Din cauza celei mai slabe prestatii diplomatice din ultimii 20 de ani, cea a dlui Theodor Baconschi, MAE de la Bucuresti nu a reusit sa decupleze Romania de Bulgaria in ochii occidentalilor. Si asta in conditia in care Bucurestiul chiar si-a indeplinit angajamentele tehnice.

Schimbarea ministrului de interne Vasile Blaga, cel care s-a ocupat inca din 2005 de aderarea Romaniei la spatiul Schengen, cu numai cateva luni inainte de termenul final de aderare  - 31 martie 2011 – a fost de natura sa lipseasca Romania de o voce puternica in JAI – Consiliul Ministrilor Europeni pentru Justitie si Afaceri Interne.

Firma care a securizat frontierele Romaniei – EADS – este o companie in esenta franco-germana cu un lobby politic impresionant. Ea a primit in 2004 un contract mamut, fara licitatie, de la guvernul Nastase, mizandu-se in primul rand pe influenta sa politica la nivelul Parisului si Berlinului. Din nefericire Romania a achitat o jumatate de miliard de  euro, dar nu a mai cerut EADS-ului exercitarea lobby-ului de care dispune.

In sfarsit, conflictul cu presedintele Sarkozy pe tema expulzarii tiganilor a oprit bruma de dialog dintre Bucuresti si Paris.

Pentru cetateanul roman obisnuit amanarea aderarii la spatiul Schengen nu are o mare importanta. La nivel de stat insa, semnalul ar trebuii sa ingrijoreze fiindca Europa ne spune in clar: v-am admis din greseala in Uniunea Europeana, dar nu ne mai intereseaza ce faceti!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News