Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
România în Schengen în 2023? Klaus Iohannis spune că "progresul e lent" şi anunţă că se va ajunge la vot când sprijinul va fi total
foto pexels
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a explicat de ce intrarea României şi Bulgariei în Schengen nu a intrat încă pe agenda vreunui Consiliu JAI.
"Formal, subiectul Schengen nu se discută în formatul Consiliului European, ci în format JAI. Informal, sunt multe discuţii şi vom continua. Eu am spus încă de anul trecut, de când am avut acel vot nefericit, când Austria s-a opus intrării Bulgariei şi României în Schengen, că vom continua să căutăm soluţii. Dar vreau să fie foarte clar. Nu va apărea acest subiect oficial pe agenda JAI până când nu avem un nivel de înţelegere suficient care să şi permită o rezolvare pozitivă.
Nu putem să ne jucăm cu o chestiune vitală pentru România şi, probabil, pentru Bulgaria. Nu putem să supunem la vot o dată, şi încă o dată, şi încă o dată, şi să tot primim răspunsuri negative. Trebuie să înţeleagă toată lumea că atunci când această chestiune apare pe agenda JAI, ea este suficient de bine tratată şi pregătită ca să nu fie un nou eşec", a declarat Klaus Iohannis la Bruxelles, după întâlnirea avută cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Întrebat dacă în acest moment au avansat discuţiile legate de Schengen şi în ce stadiu se află subiectul acum, Klaus Iohannis a spus că "evident, acum multă lume prinde subiectul ca să se profileze. Discuţiile sunt în multe planuri, în multe formate. Progresul este unul lent, ca să mă exprim aşa, dar există un progres. Avem discuţii, avem tot mai mulţi europeni care îşi doresc să terminăm această chestiune şi să o terminăm pe o notă pozitivă.
Nu sunt discuţii doar între noi şi austrieci sau doar între bulgari şi olandezi. Sunt discuţii foarte extinse la nivelul întregii uniuni. Toţi vor să găsim o soluţie. Sunt discuţii în curs între state care nu sunt în această chestiune, care sunt deja în Schengen, dar care vor să ne sprijine.
Inclusiv partea spaniolă şi-a arătat de numărate ori disponibilitatea de a pune această speţă pe agendă şi de a contribui la soluţionare".
Iată discursul complet al preşedintelui:
"Bună ziua!
Tocmai am terminat întâlnirea de lucru cu Secretarul General NATO, domnul Jens Stoltenberg, care a venit astăzi în Consiliu. A fost o discuție destul de lungă, foarte bună, de substanță. Secretarul General ne-a informat despre stadiul în care se află pregătirile pentru Summitul de la Vilnius. Și toată lumea a avut opinii și păreri.
Eu am insistat în acest format în luarea mea de cuvânt pe câteva chestiuni care cred că sunt importante pentru români și le-aș reitera. În primul rând, colaborarea între NATO și Uniunea Europeană este extrem de importantă și am subliniat că este nevoie de o colaborare onestă, profundă, o colaborare care creează sinergii, nu competiții.
În chestiunea de substanță, legat de NATO, Flancul Estic, Ucraina, am reluat tot ce este important pentru noi, am discutat, am luat poziție față de chestiunea Ucraina și am spus că este vital și pentru Ucraina și pentru noi să păstrăm unitatea și solidaritatea - și în interiorul Uniunii, și în interiorul NATO, dar și între Uniunea Europeană și NATO - și să sprijinim Ucraina în continuare, necondiționat, cu tot ce avem.
Pe de altă parte, este evident că întrebarea pentru Summitul NATO va fi: devine Ucraina aliat sau nu? Răspunsul a fost dat în 2008, la București. Răspunsul este foarte clar, oricine poate să citească Rezoluția de la București, care spune simplu: Ucraina și Georgia vor deveni aliați NATO. Necondiționat, fără alte puncte și subpuncte. Deci, această întrebare poate fi lămurită foarte ușor. Mai departe, sigur, când se va întâmpla, cum se va întâmpla rămâne încă deschis.
În același timp, am reiterat și cred că este clar pentru toată lumea că noi trebuie să încercăm să facem tot ca să oprim Rusia, să se oprească din acest război ilegal. Pentru a ajuta Ucraina este în același timp nevoie să îi ajutăm în parcursul lor european. Și aici, în luarea mea de cuvânt, am fost foarte ferm.
Este extrem de important să ajutăm Ucraina, dar, în același timp, este extrem de important să ajutăm pe cei care suferă de pe urma acestui război și au nevoie de o șansă, în special, și m-am referit explicit aici la Republica Moldova, care are nevoie de sprijinul nostru, are nevoie de sprijin pentru a-și crește reziliența și are nevoie de sprijin pentru a deveni membră a Uniunii Europene.
Toate aceste lucruri sunt foarte importante și aici, dați-mi voie să fac o mențiune, există un pachet de sprijin prezentat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova, o chestiune pe care, evident, am susținut-o, dar salutăm explicit faptul că s-a ajuns în acest punct. Acum, vom continua în format Consiliul European și avem o serie de chestiuni. Nu, nu mă voi referi la toate, fiindcă sunt foarte multe, unele doar puncte pe care le vom atinge pe scurt, dar unul este important.
Voi aduce în discuție necesitatea întăririi mecanismelor de pregătire și răspuns ale Uniunii Europene la dezastre. Și voi face acest lucru împreună cu alte nouă state: Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia, care s-au alăturat inițiativei mele privind consolidarea capacității Uniunii în acest domeniu.
În acest fel, transmitem un mesaj politic la nivel înalt privind valoarea adăugată a protecției civile europene în situații de criză majoră, precum și la necesitatea de a întări mecanismele de pregătire și răspuns la dezastre, având în vedere că statele membre nu sunt întotdeauna capabile să facă față singure la aceste situații complicate.
Eu am promovat o scrisoare, o scrisoare comună înaintată președinților Consiliului European și Comisiei Europene, o scrisoare cosemnată de cele nouă state membre pe care le-am menționat.
O altă chestiune care ne privește și considerăm că este de importanță majoră este migrația. Având în vedere că problema este una comună, ea reclamă o soluție comună și România, cred că vă amintiți, am mai spus-o, s-a implicat foarte mult în această chestiune.
Acțiunile legate de gestionarea frontierelor sunt un instrument important în combaterea migrației ilegale. România și-a adus contribuția la implementarea Concluziilor din februarie, când am avut un Summit extra destinat acestei chestiuni, inclusiv prin proiectul pilot la granița cu Serbia, așa cum arăta și Președinta von der Leyen în scrisoarea transmisă liderilor în pregătirea discuțiilor de azi.
Noi avansăm cu succes proiectul în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, pentru a promova bunele practici ale României la frontiera externă a Uniunii.
Implicarea noastră reconfirmă faptul că România acționează în spirit de solidaritate și responsabilitate la nivelul Uniunii Europene și continuăm să jucăm un rol activ în conturarea unor soluții comune pentru combaterea migrației ilegale și gestionarea frontierelor.
Vom avea la Consiliu și alte teme, pe care doar le-aș enumera, din motive de timp: economia, securitatea și apărarea, relațiile externe ale Uniunii, pregătirea viitoarei Agende strategice a Uniunii și alte chestiuni pe care le vom prezenta când vă prezentăm concluziile acestei reuniuni", a transmis preşedintele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
