Dincolo de efectele directe ale unui seism major, care ar consta în prăbușiri de clădiri și urmările lor, țara noastră ar putea fi devastată de explozii și incendii. Unde mai punem și ruperea potențială a unor baraje. Se spunea că dacă s-ar rupe barajul de la Lacul Morii, apa ar ajunge până la etajul 3 al Spitalului Universitar de Urgență. 

În plus, România s-ar ”remarca” printr-o problemă uriașă, dată de un aspect pe care nu-l regăsim în alte state. 

Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că, spre deosebire de alte țări, rețelele mari de gaz străbat localitățile, iar țevile se pot fisura, în cazul unui seism.  

În România, țevile de gaz ajung până în locuințe, pentru prepararea hranei sau încălzire. Această particularitate face ca riscul în cazul unui dezastru precum cel din Turcia să fie mai mare decât în alte țări. Se pot fisura instalațiile de gaz, ceea ce generează pericol de explozie după cutremur. 

Potrivit Asociației Energia Inteligentă, soluția ar fi ca toate rețelele de gaze să fie dotate cu echipamente inteligente care în caz de cutremur să oprească instant și automat gazul în bloc sau într-o zonă restrânsă.

Distribuitorii din energie ar putea acționa mai devreme, dar ei nu primesc alerta

Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă, spune, conform ProTV, că ”Aceste echipamente fie sunt racordate la aplicația care există în România, care sesizează un anumit cutremur, la un anumit moment dat, și de o anumită intensitate. Normativele în vigoare nu prevăd să existe astfel de echipamente.”

Reprezentanții din energie spun că distribuitorii au capacitatea de a opri gazul sau energia electrică de la distanță, în cazul unui dezastru natural. 

Totuși, alertele INFP nu ajuns la distribuitorii de gaze, ci la pompieri, Guvern și câteva ministere. Mircea Radulian, Institutul pentru Fizica Pământului, spune că ”Deocamdată nu prea există, se știe că există acest sistem de alarmare, cred că ar putea fi util, părerea mea, apar efectele secundare, incendii, explozii de gaze și așa mai departe, și ele produc pagube mari și pierderi de vieți omenești, și atunci ar fi important dacă ar putea, dacă înainte de a veni unda seismică să blocheze”. 

Chiar și-n cazul unei alerte și a unei acțiuni imediate, riscul ar rămâne: țevile de gaze rămân pline. 

Ce se întâmplă în alte țări

În alte țări europene, rețelele de gaz au fost gândite de la început pentru ca riscurile să fie mai mici. În Norvegia, de pildă, conductele de gaz nu ajung până în interiorul orașelor. Se produce agent termic la marginea localităților, care este transportat în locuințe, iar oamenii gătesc pe plite electrice. Iar în Spania, centralele termice se montează de regulă în exteriorul locuinței. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News