Data publicării: 16.06.2021 15:46

România, depășită de Bulgaria la cercetarea medicală. Rușine pentru autoritățile de reglementare

Birocrația și lipsa de personal specializat, cauzele întârzierii cu care românii au acces la medicamente

Big Pharma este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde de euro în cercetarea europeană. Din aceste fonduri România nu a reușit să atragă decât 75 de milioane de euro, cu 20 de milioane mai puțin decât Bulgaria, care are o populație pe jumătate față de a țării noastre. Principala problemă pe care o întâmpină studiile clinice în România este ridicată de birocrație, autoritățile de reglementare întârziind eliberarea autorizațiilor mult peste termenele la care se finalizează studiile, în țările cu care România se află în competiție.

– Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat ieri de EFPIA (Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice), arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa.

Companiile farmaceutice inovatoare însumează aproximativ 830.000 de angajați direcți în Europa. Pentru fiecare persoană angajată în industria farmaceutică inovatoare, alte trei persoane sunt angajate în sectoarele de suport (materii prime, distribuție, logistică etc). Industria farmaceutică inovatoare contribuie cu aproape 122 miliarde EUR la balanța comercială a UE-27, cea mai mare contribuție, cu o marjă considerabilă, a sectoarelor bazate pe cercetare.

Industria farma, rol cheie în planurile de redresare și reziliență

COVID-19 a avut un impact asupra multor aspecte ale vieții noastre. Pentru a răspunde crizei, industria farmaceutică bazată pe cercetare și-a dovedit capacitățile de inovare și reziliență la nivelul lanțului global de aprovizionare. În lunile și anii următori, industria farmaceutică inovatoare poate și ar trebui să joace un rol cheie în planurile de redresare, reziliență și creștere a Europei, asigurând în același timp un acces mai rapid și mai echitabil la inovația medicală pentru pacienții din întreaga Europă.

„Datele arată că Europa are o bază solidă pe care să își construiască poziția de centru global de cercetare și inovare. Dar datele evidențiază, de asemenea, migrația treptată a activității economice și de cercetare către alte regiuni ale lumii. Pentru a ne realiza ambiția comună, aceea ca Europa să fie lider global în inovație medicală, este esențial să utilizăm strategiile Industriale și Farmaceutice pentru a menține și dezvolta un cadru de reglementare previzibil și robust, să folosim puterea digitalizării și să asigurăm un ecosistem care să susțină stimulentele pentru inovație și IP (drepturi de proprietate intelectuală)”, a declarat Hubertus von Baumbach, Președinte EFPIA.

Doar o zecime din potențialul sutdiilor clinice, exploatat de România

România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR. Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în sector, aproximativ 35.000 de angajați, este similar cu cel din țări cu investiții majore în domeniu.

“Industria farmaceutică inovatoare a fost aici oricând și mai ales atunci când a fost mai greu. Pentru ca România să beneficieze de investiții reale în cercetare și dezvoltare, pentru a reduce decalajul față de standardele europene de tratament, cu scopul de a reda șansele pacienților români la o viață mai bună, este nevoie ca industria farmaceutică inovatoare să fie privită ca un partener strategic. Printre măsurile prioritare propuse de ARPIM în cadrul acestui parteneriat se numără un acces predictibil și regulat la inovația salvatoare de vieți, o legislație predictibilă de contractare, o politică sustenabilă de prețuri; consolidarea parteneriatului pe tot traseul pacientului – măsuri de prevenție și diagnosticare precoce, măsurarea rezultatelor pentru pacienți și sistem, acces la servicii dincolo de tratamente; stimularea investițiilor locale în cercetare și dezvoltare”, a declarat Alina Culcea, Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM - membră EFPIA).

Concluziile raportului EFPIA

Industria farmaceutică inovatoare urmărește continuu progresul medical. Aceasta își propune să transforme cercetarea fundamentală în tratamente inovatoare, disponibile la scară largă și accesibile pacienț Industria farmaceutică bazată pe inovație a contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții pacienților și la creșterea speranței de viață. Astăzi, cetățenii europeni se pot aștepta să trăiască mai mult cu până la 30 de ani decât au făcut-o acum un secol.

Dincolo de rolul determinant în progresul medical prin cercetare, dezvoltare și aducerea pe piață de noi medicamente care îmbunătățesc sănătatea și calitatea vieții pacienților, industria farmaceutică inovatoare este un sector cheie al economiei europene, fiind unul dintre cele mai performante sectoare de înaltă tehnologie din Europa.

Industria farmaceutică bazată pe cercetare și dezvoltare poate juca un rol critic în readucerea Europei în zona de creștere economică și în asigurarea competitivităț În 2020, această industrie a investit aproximativ 39 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare în Europa, însumează aproximativ 830.000 de angajați în mod direct și generează de trei ori mai multe locuri de muncă indirecte.

Cu toate acestea, sectorul farmaceutic inovator întâmpină reale provocări. Pe lângă obstacolele de reglementare suplimentare și creșterea costurilor de cercetare și dezvoltare, sectorul a fost grav afectat de impactul măsurilor de austeritate fiscală introduse de guverne în toată Europa, începând cu 2010.

Printre provocări: există o creștere rapidă pe piața de cercetare în economiile emergente precum Brazilia, China și India, ducând gradual la migrația activităților economice și de cercetare din Europa către aceste piețe; în 2020, SUA a reprezentat 49,0% din vânzările farmaceutice mondiale comparativ cu 23,9% pentru Europa.

Conform IQVIA (MIDAS April 2021), 63,7% din vânzările de medicamente noi lansate în perioada 2015-2020 au fost pe piața SUA, comparativ cu 17,4% pe piața europeană; fragmentarea pieței farmaceutice din UE a generat un comerț paralel ce nu aduce beneficii nici securității sociale, nici pacienților și privează industria de resurse suplimentare pentru finanțarea cercetării și dezvoltării de noi medicamente.

Toate medicamentele noi introduse pe piață sunt rezultatul unui proces lung, riscant și costisitor de cercetare și dezvoltare, realizat de companiile farmaceutice (la data la care un medicament nou ajunge pe piață, vor fi trecut în medie de 12-13 ani de la prima sinteză a substanței active; costul cercetării și dezvoltării unui nou compus chimic sau biologic a fost estimat la 1,9 miliarde EUR în 2014; în medie, doar una-două din 10.000 de substanțe sintetizate în laboratoare vor trece cu succes toate etapele de dezvoltare necesare pentru a deveni un medicament comercializabil).

Conform datelor EUROSTAT, industria farmaceutică este sectorul cu cea mai mare valoarea adăugată pe persoană angajată, semnificativ mai mare decât valoarea medie în industria High-Tech sau cea de producț Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiții în cercetare și dezvoltare, raportate la vânzările nete. Potrivit 2020 EU Industrial R&D Investment, industria farmaceutică inovatoare și cea de biotehnologie însumează 18,4% din totalul cheltuielilor de cercetăre și dezvoltăre private, la nivel mondial.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News