Tabletă
Desktop
Data publicării:
România a intuit că Rusia va ataca după ce se va ridica de la pământ. „În 2004 am câștigat bătălia pentru NATO, nu a fost norocul geografiei”
Washington DC, 2003. Președintele de atunci al României, Ion Iliescu și George W. Bush, președintele de atunci al Statelor Unite ale Americii, în timpul unei întrevederi în Biroul Oval al Casei Albe. Sursă foto: White House
Federația Rusă a început anii 1990 ca moștenitoare a unui imperiu sovietic prăbușit, înfrântă de Occident în Războiul Rece și într-o severă criză socială și economică. În tot acest climat existau speranțe cu privire la perspectiva occidentalizării și democratizării Rusiei.
Ajuns la putere în 1999, regimul condus de Vladimir Putin deși a avut o relație încordată cu Occidentul, s-a prezentat ca un partener al acestuia. Nu a durat mult și Federația Rusă a renunțat la masca pe care o purta. După invadarea Georgiei (2008) și după a doua „descălecare” a lui Putin (2012) și cu precădere după valul masiv de proteste, retorica anti-occidentală a Moscovei a fost dusă la paroxism.
În 1980 era lansat filmul rusesc „Moscova nu crede în lacrimi”, care câștiga un an mai târziu Oscarul. Titlul filmului a devenit o expresie celebră care azi se potrivește cu situația geopolitică a anilor 2000.
România a fost printre statele care nu au crezut în lacrimile Moscovei imediat după prăbușirea URSS.
„În 2004 România a câștigat bătălia pentru NATO, nu a fost doar alegerea geografiei”
Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al Apărării în România (2000 - 2004) și ulterior vicepreședinte al Parlamentului European, a abordat subiectul aderării României la NATO în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern”, difuzată de DefenseRomania săptămânal vineri de la ora 11:00.
Fostul ministru al Apărării a precizat că România a intuit că Federația Rusă va redeveni agresivă după ce își va reveni din șocul prăbușirii URSS și spune că în perioada respectivă a fost o adevărată bătălie pentru aderarea României la NATO, respingând ferm teza potrivit căreia doar geografia ne-a adus integrare în Alianță.
„Nu suntem doar norocoși (n.r. - că ne-am integrat în NATO) pentru că noi am plănuit aceste lucruri. Vă spun din perspectiva unui om care a participat la acest efort dintr-o poziție importantă că exact acesta era scenariul pe care îl aveam în cap atunci când ne băteam pentru NATO: Rusia se reface și redevine agresivă iar România trebuie să fie la adăpost.
Eu am scris o carte de memorii cu privire la acest efort de integrare. Ea se intitulează Bătălia pentru NATO. Pentru că a fost o adevărată bătălie pentru a intra în Alianță”, a precizat Mircea Ioan Pașcu, pentru DefenseRomania.
Aderarea României la NATO, una din cele mai importante decizii de politică externă din istoria țării noastre
La 26 ianuarie 1994, România a fost prima ţară din fostul lagăr comunist care a semnat Parteneriatul pentru Pace, un cadru de cooperare al statelor care nu sunt membre ale Alianţei cu organizaţia iar în aprilie 1997, Parlamentul României a adoptat în unanimitate un mesaj adresat celor 16 state membre NATO prin care se solicita o decizie favorabilă României.
La Praga, în 2002, au fost trimise invitațiile de aderare pentru șapte state candidate, inclusiv România iar în 2003 a fost semnat Protocolul de Aderare la NATO.
Pe data de 18 februarie 2004 plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat în unanimitate proiectul privind aderarea României la Alianța Nord Atlantică. Pe data de 3 martie 2004 proiectul legislativ a fost publicat în Monitorul Oficial iar pe 4 martie documentul de Ion Iliescu, pe atunci președintele României, amintește un documentar privind aderarea, al agenției naționale Agerpres. Ulterior, în cadrul unei ceremonii solemne a fost depus de premierul Adrian Năstase la depozitarul Tratatului, guvernul Statelor Unite ale Americii la data de 29 martie 2004. Din acest moment, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
