România a fost lider în UE la creşterea lucrărilor de construcţii şi în luna septembrie
Autor: Andrei Itu | Publicat pe: 17 noi 2022, 12:30
WhatsApp
România a fost lider în UE la creşterea lucrărilor de construcţii şi în luna septembrie
România a fost lider în UE la creşterea lucrărilor de construcţii şi în luna septembrie
Lucrările de construcţii au înregistrat o creştere modestă în Uniunea Europeană şi în zona euro, în luna septembrie comparativ cu luna august, însă România a fost ţara cu cel mai puternic avans pe acest segment, atât de la o lună la alta, cât şi în ritm anual, arată datele publicate, joi, de Eurostat.

Conform acestor date, lucrările de construcţii au crescut cu 0,2% în UE şi cu 0,1% în zona euro în luna septembrie 2022 comparativ cu luna august 2022. În rândul statelor membre UE, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în România (3,2%), Suedia (2,8%) şi Ungaria (2,2%).

În cazul României, creşterea de 3,2% din luna septembrie vine după un avans de 2,5% în luna august. În luna septembrie 2022, comparativ cu luna septembrie 2021, lucrările de construcţii au crescut cu 1% în zona euro şi cu 1,4% în Uniunea Europeană.

Şi în acest acest caz, România este lider în UE cu o creştere de 26,2% a lucrărilor de construcţii comparativ cu luna septembrie a anului trecut. Conform datelor prezentate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România, în luna septembrie 2022 volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna august 2022 ca serie brută cu 8,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,3%.

Faţă de luna septembrie a anului trecut, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 26,4%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, pe total, cu 27,2%. 

Vezi și - Eurostat: România este printre cele 13 ţări UE unde inflaţia a continuat să crească în luna octombrie

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a continuat să crească în luna octombrie până la 11,5%, de la 10,9% în luna septembrie, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Estonia (22,5%), Lituania (22,1%), Ungaria (21,9%) şi Letonia (21,7%), arată datele publicate, joi, de Eurostat.

Comparativ cu luna septembrie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 11 state membre, a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în alte 13 de state membre, inclusiv în România, de la 13,4% până la 13,5%. Nu mai puţin de 18 state membre, printre care se numără şi România, au înregistrat în luna septembrie o rată anuală a inflaţiei mai mare de 10%.

Ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei în luna septembrie au fost Franţa (7,1%) şi Spania (7,3%). În luna octombrie 2021, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a fost de 4,4% iar în România a fost de 6,5%. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut de la 9,9% în luna septembrie, până la 10,6% în luna octombrie. În urmă cu un an, rata inflaţiei în zona euro era de 4,1%.

Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 4,44 puncte procentuale, urmată de preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări care au crescut cu 2,74 puncte procentuale şi preţurile la servicii care au înregistrat un avans de 1,82 puncte procentuale.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât la 15,32% în luna octombrie a acestui an, de la 15,88% în septembrie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 20,58%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 14,37%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,31%. Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna octombrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2022 este 101,35%. Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13,5%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2021 - octombrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2020 - octombrie 2021) determinată pe baza IAPC este 10,8%. Zilele trecute, Banca Naţională a României a dat publicităţii Raportul trimestrial asupra inflaţiei, conform căruia valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie.

Vezi și - UE pregăteşte paşii următori pentru stimularea pieţei de capital

Uniunea Europeană va propune luna viitoare un set de reguli care vor facilita listarea companiilor şi vor oferi creditorilor mai multă predictibilitate cu privire la insolvenţa companiilor, a declarat joi comisarul european pentru servicii financiare, stabilitate financiară şi uniunea pieţelor de capital, Mairead McGuinness, transmite Reuters.

Acesta a spus că au fost făcute progrese în construirea uniunii pieţelor de capital din UE (CMU) dar că mai trebuie făcuţi paşi pentru a reduce dependenţa companiilor şi economiilor de finanţarea oferită de bănci precum şi de dependenţa faţă de piaţa financiară londoneză pentru operaţiunile de compensare aferente tranzacţiilor cu intrumente financiare de tip swap pe dobândă în euro, aflată în continuare în portofoliul City-ului londonez.

'Suntem în continuare supra-dependenţi de contrapărţile centrale din afara Uniunii Europene şi acest lucru este un subiect important pentru stabilitatea financiară', a spus Mairead McGuinness la un eveniment organizat de Asociaţia Pieţelor Financiare din Europa (AFME), un puternic grup de lobby care reprezintă principalele bănci mondiale şi europene precum şi alţi actori importanţi de pe piaţa de capital.

'În eventualitatea, puţin probabilă, că ceva merge greşit, nu vom fi în poziţia de conducere pentru a lua decizii, de aceea vrem să creştem atractivitatea operaţiunilor de clearing în UE', a afirmat Mairead McGuinness. Comisarul european a mai spus că anul viitor va propune eficientizarea sistemului cu privire la impozitul reţinut la sursă pentru investiţiile pe care investitorii le au în afara statului lor de rezidenţă din blocul comunitar.

Uniunea Europeană urmăreşte cu atenţie măsurile adoptate de autorităţile britanice pentru a creşte competivitatea sectorului lor financiar, care acum este în mare parte deconectat de blocul comunitar.

'Atunci când Marea Britanie era o parte a UE aveam un centru financiar foarte solid, dar acest lucru s-a schimbat şi acum eforturile noastre s-au modificat din cauza acestui lucru. Am conştientizat că, având în vedere mărimea economiei noastre, pieţele de capital nu reflectă acest lucru, deoarece sunt foarte puternic dependenţi de finanţarea oferită de bănci şi acest lucru nu este adecvat', a spus Mairead McGuinness.

Asociaţia Pieţelor Financiare din Europa (AFME) a publicat un raport cu privire la progresele înregistrate cu privire la uniunea pieţelor de capital (CMU), raport care arată că Europa rămâne mult în urma SUA în termeni de construirea unei baze largi de capital pentru investitori, în pofida mai multor măsuri legislative adoptate de UE în ultimii ani. 'Este încă devreme pentru uniunea pieţelor de capital. Aceasta nu va fi construită peste noapte', a spus McGuinness.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?