ROBOR ”nu ar avea ce să caute în calculul dobânzii la credite”. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, critică OUG dată de guvern din 2010: Îmi asum răspunderea să o spun
Autor: Elena Didila | Publicat pe: 24 oct 2022, 14:37
WhatsApp
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a explicat pe larg pentru DC News ce se va întâmpla cu ROBOR, ce anume influențează creșterea ROBOR-ului și ce se va întâmpla cu creșterea ratelor la bănci. 

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Astăzi este 8,19%. 

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 8,30% pe an, de la 8,29% pe an anterior, iar ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul de vineri, de 8,41% pe an.În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%.

Citește mai mult aici: ROBOR iar crește. Avertismentul guvernatorului BNR către bănci pare că a expirat

Întrebat despre revenirea ROBOR pe o pantă ascendentă, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a răspuns: 

”Noi, în România, avem un sistem bancar în centrul căruia este Banca Națională, iar Banca Națională nu este un ”minister al băncilor”. Nefiind un minister al băncilor, nu are prerogativele legale prin care să dea dispozitive băncilor cum să-și deruleze activitatea și le spună cum să stabilească dobânzile. Dobânzile, este clar, se stabilesc pe piață”. 

”Au sărit băncile calul” din nou? 

”Guvernatorul, ca orice cetățean al acestei țări a făcut o observație într-o împrejurare publică, spunând că ”băncile au cam sărit calul cu dobânda”. Această declarație a guvernatorului exprimă de fapt un punct de vedere public din această țară, pentru că după 24 februarie, când a început războiul din Ucraina, nu a fost zi până în clipa în care a intervenit guvernatorul, ca ROBOR-ul să nu crească. Zi de zi, din 24 februarie. Și normal, guvernatorul a simțit nevoia să intervină. A fost o intervenție morală pe care băncile au luat-o în seamă fără ca băncile să o fi perceput ca pe o dispoziție, pentru că guvernatorul nu a dat o dispoziție”, a mai explicat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Ce ne rezervă viitorul

”Atunci când ne uităm la rata inflației, vedem o creștere anuală trecută de 15%. Creșterea anuală aduce în spațiul public o informație care cuprinde efectele produse de inflație pentru un timp de 12 luni trecute. Așa că 15% reprezintă rata de creștere a prețurilor timp de 12 luni. ROBOR este o dobândă care privește viitorul, iar ca să înțelegem cum va fi viitorul trebuie să luăm ”tabloul” de la INS care face calculul inflației. Dacă vrem să știm ce va fi în viitor trebuie să ne uităm la tabloul INS care se referă la creșterile lunare. Acum avem o inflație galopantă care adună din urmă creșterile de prețuri din ultimele 12 luni”, a declarat Adrian Vasilescu. 

2. Inquam Pho... (adrian-vasilescu-bnrid21711_inquam_photos_george_calin_88677500.jpg)

Inquam Photos / George Călin

 

Ce este ROBOR

”ROBOR este o dobândă la care băncile se împrumută între ele. Efectiv, această dobândă nu ar avea ce să caute în calculul dobânzii la credite, nu are nici o legătură decât una legală. În 2010, aș putea să îmi asum răspunderea să spun că, la o presiune populistă, guvernul din 2010 a dat o OUG prin care a stabilit ca rata dobânzii la credite de consum și ipotecare să se calculeze cu ROBOR plus marja băncii sau cu dobânda de politică monetară a BNR plus marja băncii. Această asociere a băncii, posibilitatea băncilor care să ia ROBOR-ul ca reper, este practic expresia concentrată a lipsei de rațiune cu care s-a lucrat atunci. A fost o încercare în 2019, printr-o altă OUG să se atenueze cumva problema cu ROBOR-ul și s-a inventat IRCC-ul. Și a apărut iar o nedreptate, pentru că în spațiul public sunt oameni cu credite care sunt influențate de ROBOR, creditele de până în mai 2019, și cele de după mai 2019 care sunt influențate de IRCC. Deocamdată cei cu IRCC sunt avantajați dar văd cum de la un trimestru la altul cum IRCC-ul se apropie ca valoare de ROBOR”, a declarat consilierul guvernatorului BNR, pentru DCNews. 

Nu există risc de dobândă: Oamenii nu își vor pierde casele

Riscul de dobândă nu este în România un risc major deoarece el se referă la o foarte mică parte a populației și anume la partea cea mai înstărită a populației. Sunt 2 milioane de oameni în România cu credite, foarte puține. Înainte de criza din 2008 erau 7 milioane de credite active. Riscul de neperformanță, adică de a avea probleme cei care nu pot să plătească este de numai 3%, asta pe calcule matematice. Presiunea cu dobânzile la credite se face tocmai pentru că aceasta este o categorie de populație, nu numai că aceasta este înstărită, ci este cea mai înstărită în raport cu veniturile din România. Oamenii nu își vor pierde casele, nu e nimeni în pericol să fie dat afară din casă. În primul rând nici băncile nu ar marșa la așa ceva, dar nici nu sunt situații. 3%, atât sunt credite neperformante, adică credite care au restanțe. Sigur că restanțele se penalizează dar nu am văzut nici un fel de mișcări prin bănci care să determine să scotă oamenii afară din case” a conchis Adrian Vasilescu. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?