În 2009, odată cu alegerile prezidențiale, Traian Băsescu organiza un referendum pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 și desființarea Senatului. La prima vedere, el încerca să își sporească numărul de voturi, în primul tur. De fapt, își stabilea ca adversar cea mai hulită instituție din România, strategie utilă și pentru turul doi.

Atunci, Ion Iliescu propunea alegătorilor să voteze pentru președinte, dar să nu valideze referendumul. Tema boicotului nu a fost enunțată clar. Mircea Geoană a confirmat că a votat NU la referendumul pentru desființarea Senatului. Greșeală strategică: în cazul unui boicot, fără voturile simpatizanților PSD și PNL, referendumul nu trecea din cauza cvorumului.

Noua suspendare a președintelui, propusă de Dan Voiculescu, ar impune un referendum pe 9 decembrie, odată cu alegerile. Totuși, nici acest scenariu nu elimină problema cvorumului: PDL poate recomanda alegătorilor săi să meargă la parlamentare, dar să nu voteze la referendum. E drept că ar mai crește numărul votanților USL, dar costurile de imagine, pe plan extern sunt mari. E imposibil să explici de ce, la câteva luni după un referendum invalidat, organizezi o nouă procedură, mai ales că Traian Băsescu nu va face nimic care să dea motiv de suspendare. Și tehnic e greu: CCR a prins aripi și nu va da la timp avizul consultativ, discuțiile vor fi anevoioase etc.

 Demersul lui Dan Voiculescu nu este, însă, inutil. Dezbaterea generată îi obligă pe cei din USL să se poziționeze față de acuzațiile de trădare. Indiferent ce ar gândi unii dintre aceștia, înainte de votul popular nu pot admite că ar fi dispuși să intre într-un guvern cu PDL și aliații săi. Mai mult, vor face ori au și făcut deja declarații în acest sens. Ca urmare, după 9 decembrie, le va fi mai greu să efectueze o întoarcere de 180 de grade.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News