Iată ce rezoluții să adopți și cum să faci ca ele să se și împlinească în 2022:

Rezoluțiile de Anul Nou sunt pe cât de omniprezente, pe atât de greu de păstrat. Câți dintre noi nu și-au promis, la trecerea dintre ani, că vor slăbi, vor face sport, vor cheltui mai puțin sau vor câștiga mai mult? Chiar are sens să vă stabiliți obiective atât de înalte pentru noul an, sperând ca de data asta să vă țineți de ele? 

Ei, bine, majoritatea rezoluțiilor vor eșua! Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Scranton a constatat că doar 19% dintre indivizi își păstrează și îndeplinesc rezoluțiile. Majoritatea sunt abandonate până la jumătatea lunii ianuarie!

Primele trei mari greșeli pe care le facem

Dar de ce eșuează? Pentru că din start mulți dintre noi facem trei mari greșeli, spun psihologii și psihoterapeuții. 

Ai putea fi tentat să dai vina pe o rezoluție eșuată pe lipsa ta de voință. La urma urmei, nu poți să renunți la mâncarea preferată dar nu tocmai sănătoasă, să mergi la sală sau să economisești bani dacă ești fără voință, nu? „Adevărul este că majoritatea eșecurilor nu vin de la lipsa de voință. Nu reușesc pentru că oamenii nu ar fi trebuit să le înceapă pe 1 ianuarie!”, arată Amy Morin, psiholog, pentru  Psyhology Today.

Apoi, modul în care formulăm aceste rezoluții contează foarte tare în succesul sau insuccesul lor. 

„Este mai ușor să renunți atunci când stabilești obiective sau rezoluții care sunt vagi”, a spus Jonathan Alpert, pentru Business Insider. „Când hotărârea luată este cu adevărat detaliată și specifică, este mai greu să renunți la ea”, a arătat acesta. 

Este util să ai o cronologie bine stabilită pentru rezoluția ta, a spus el, așa că gândește-te la repere pe termen scurt, mediu și lung, care te vor face să știi că ești pe cale să-ți atingi obiectivul. „Ce trebuie să fac săptămâna aceasta, ce trebuie să fac în următoarea lună sau cam așa ceva și ce sper să realizez în următoarele câteva luni?” spuse Alpert.

O altă problemă este că atunci când decid rezoluții, oamenii folosesc inconștient un limbaj negativ. Când oamenii se hotărăsc să „nu” mai risipească banii sau să „nu” mai mănânce junk food, de exemplu, de multe ori asta se întoarce împotriva lor, deoarece îi face să se gândească la exact lucrul pe care încearcă să-l evite.

„Este aproape ca și cum ți-aș spune: „Nu vreau să te gândești la cum arată o zebră cu dungi roz și albastre”, a spus Alpert pentru Business Insider. „Trebuie să te gândești cum ar arăta ca să nu te gândești la ea, nu?”.

Rezoluțiile care se materializează. Vezi continuarea pe DC MEDICAL!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News