În acest context, miniştrii au discutat despre continuarea şi creşterea sprijinului pentru Ucraina, constând în sprijin neletal, respectiv hrană, combustibil, consumabile medicale, echipament contra drone şi poduri-ambifii. Au fost reiterate, de asemenea, necesitatea întăririi “posturii militare de apărare şi descurajare, inclusiv pe Flancul Estic, consolidarea rezilienţei şi protecţiei infrastucturii critice, în condiţii de război hibrid accentuat”.

Secretarul General Adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană, a avertizat că invazia Rusiei în Ucraina, “cel mai mare şi mai brutal conflict din Europa de după al doilea război mondial”, se apropie de “un punct tensionat”, pentru că. departe de a se pregăti de pace, Rusia lansează noi ofensive.

Un element de noutate îl constituie hotărârea “de a sprijini partenerii cei mai vulnerabili la actualele riscuri de securitate – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina. Intensificarea războiului hibrid al Rusiei împotriva acestor state, în principal împotriva Republicii Moldova, ne obligă să (…) facem mai mult pentru a le îmbunătăţi capacităţile de apărare, rezilienţa, şi pentru a le spori interoperabilitatea cu NATO”.

Repetând cu fermitate că “România se poate baza pe NATO”. Mircea Geoană a declarat: “Pe Flancul Estic, dezvoltăm planuri de pregătire şi apărare adaptate actualului context de securitate (…). Vom efectua exerciţii ale grupurilor de luptă de pe Flancull Estic al NATO, până la nivel de brigadă, inclusiv în România, prin exerciţiul Nations’ Spring, care va avea loc în această primăvară“.  

În ce ne priveşte, la ministerială a mai fost discutat, pe lângă altele, şi un proiect pentru depozitarea muniţiei, important şi pentru prepoziţionarea muniţiei şi echipamentelor pe Flancul Estic, precum şi un proiect de apărare antiaeriană la nivelul solului.
Geoană a subliniat faptul că ne aflăm în prezenţa celei mai importante revoluţii în gândire şi planificare militară pe care Alianţa a făcut-o de câteva generaţii, “într-o expresie făcă precedent a unităţii strategice şi a coeziunii de viziune militară” între statele membre. A ţinut să felicite România, care se află printre ţările care cheltuiesc peste 2 la sută pentru apărare şi a precizat că la summitul de la Vilnius urmează să fie adoptată decizia ca 2 la sută să devină plafonul minim pentru investiţii în apărare, pentru echipamente moderne şi pentru investiţii în cercetare, dezvoltare şi inovare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News