Data actualizării:
Data publicării:

Rețetă antică din cultura babiloniană. Iată ce poți prepara acasă

Autor: Andreea Ditcov | Categorie: Lifestyle
WhatsApp
Pexels/ Rețetă antică, din cultura babiloniană. Iată ce poți prepara acasă
Pexels/ Rețetă antică, din cultura babiloniană. Iată ce poți prepara acasă

Arheologii au descoperit mai multe tăblițe babiloniene, care conțin rețete vechi de 3.600 de ani. 

Alegeri prezidentiale 2024

Cea mai veche carte de bucate a fost scrisă în jurul anului 1600 î.Hr. în Babilon, pe mai multe tăblițe crăpate de vreme. Autorul acestora pare să fi fost versiunea antică a unui chef din zilele noastre. 

Deși sunt părți ce lipsesc, cuvinte care nu pot fi încă traduse, iar cantitățile și timpii de gătit lipsesc cu desăvârșire, rețetele prezintă cea mai bună cale de a înțelege modul în care trăiau oamenii în Babilon în urmă cu 3.600 de ani, scrie Ancient Origins

Rețetele antice, asemenea istoriei antice, nu sunt o știință exactă. A fost o adevărată provocare pentru specialiștii în istorie, dar și pentru bucătari să recreeze rețetele, întrucât părți întregi ale acestora au căzut de pe plăcuțele fragile și s-au pierdut fără urmă. Părțile esențiale care lipsesc sunt timpii de pregătire și cantitățile. Apoi unele cuvinte le pun piedici specialiștilor în limbi antice. Limba folosită de autor este o formă antică a dialectului acadian, o limbă a cărei mistere au rămas în mare parte nedezlegate până astăzi. 

Dificultăți lingvistice

Un exemplu al dificultăților puse de limbajul antic este cuvântul „Suhutinnu”, care apare în mod repetat în majoritatea rețetelor. Se cunoaște doar faptul că în forma sa substantivală denumește o legumă rădăcinoasă, care de regulă se mănâncă crudă, însă traducătorii nu au putut să își dea seama dacă este vorba despre o gulie sau un morcov. 

Babilonienii au fost printre primele civilizații cunoscute care să fiarbă carnea și să prepararea carnea la foc ca o formă de artă. Aproape toate rețetele începeau cu turnarea de grăsime într-un recipient cu apă care fierbe. Era un mod atât de răspândit de a găti, încât autorii nu s-au sinchisit să scrie pe tăblițe, ori să precizeze cantități. 

Miel cu lemn dulce și fructe de ienupăr

„Picior de miel, nicio altă carne nu e folosită. Pregătește apa, adaugă grăsime, ienupăr sălbatic după gust; sare după gust; fructe de ienupăr; ceapă; făină (asemenea celei semola); chimen, coriandru, praz și usturoi, amestecate cu kisimmu (iaurt sau smântână); gata de servit”, este textul uneia dintre rețete. 

Ingrediente:

-picior de miel

-apă

-grăsime

-lemn dulce

-sare

-fructe de ienupăr

-ceapă tăiată julienne

-făină semola

-chimion

-coriandru

-praz și usturoi pisate

-smântână

Se combină lemnul dulce, chimionul, coriandrul, prazul, usturoiul și sarea într-un castron puțin adânc, apoi se pune de-o parte. Se îndepărtează excesul de grăsime de pe carnea de miel. Se fierbe apa, adăugând grăsime când dă în clocot și se amestecă până devine omogen. Se adaugă compoziția din castron și se dă în clocot, apoi se adaugă mielul. Când carnea a fost pătrunsă bine, se ia oala de pe foc. Se amestecă smântână în zeamă, și se servește cald. 

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel