Autoritățile de la Chișinău anunță că Republica Moldova va fi conectată la mini-centrala nucleară din România.

Republica Moldova ar putea fi asigurată cu energia electrică de la mini-centrala nucleară ce ar urma să fie construită în România în cadrul unui proiect realizat cu sprijinul Statelor Unite ale Americii. Autoritățile de la Chișinău au anunțat Bucureștiul despre interesul de a coparticipa la proiectul respectiv, anunță ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, viceprim-ministrul, Andrei Spînu.

„Discutăm cu România pe subiectul mini-reactoarelor nucleare care se va regăsi în strategia pe termen lung. Ne propunem să nu facem strategie doar pe 10 ani, pentru că domeniul energetic necesită mult mai mult timp. Strategia va fi până în anul 2050 și va include toate elementele de la eficiența energetică, regenerare, încălzire și termie care necesită a fi abordate”, a declarat oficialul în cadrul ședinței Guvernului.

Contactat de reporterul Deschide.MD, Andrei Spînu a precizat că Republica Moldova a fost deja informată de colegii din România despre faptul că statul de peste Prut ar urma să fie inclus în acest proiect.

„Noi am propus părții române ca Republica Moldova să coparticipe la acest proiect. Am fost informați că în momentul în care proiectul va avansa, se va lua în considerare și includerea Republica Moldova”, a menționat el.

Construcția micro-centralei nucleară, conform estimărilor, ar putea dura 7-10 ani. De menționat că la ora actuală, Republica Moldova este asigurată cu energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, dar și din Ucraina, scrie Deschide.

Refugiații ucraineni trebuie să plătească impozite după şase luni de prezenţă în România

 

Cetăţenii ucraineni pentru care se constată, în urma analizei punctuale, că îndeplinesc condiţiile din legislaţia românească pentru a fi încadraţi ca rezidenţi fiscali români, vor deveni impozabili în România, pe veniturile lor globale, arată o analiză realizată de o companie de consultanţă. 'Pe partea de stabilire a reşedinţei în România şi a accesului la piaţa muncii, lucrurile sunt ceva mai simple şi la îndemână, existând unele derogări legislative. Din perspectiva fiscală însă, şederea pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de şase luni, mai exact mai mare de 183 de zile, se poate translata în obligaţii fiscale suplimentare', susţin autorii analizei, Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Andra Ciotic, Senior Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

Astfel, legislaţia fiscală din România prevede obligaţia completării formularului Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România de către orice persoană fizică care soseşte în ţara noastră şi va avea o şedere pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat. Totodată, chestionarul menţionat se depune, la autorităţile fiscale române competente, doar după împlinirea perioadei de 183 de zile de prezenţă în ţară, având ca scop stabilirea statutului fiscal în România a persoanei fizice, respectiv de persoană fizică rezidentă fiscal în România sau nerezidentă. Acest lucru se întâmplă prin emiterea unei Notificări privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă de către autorităţile fiscale. Prin urmare, pe baza situaţiei personale ce urmează să fie analizată, de la caz la caz, de către autorităţile fiscale, acestea pot concluziona că persoana în cauză îndeplineşte sau nu condiţiile pentru a fi considerată rezidentă fiscal în România. Astfel, cetăţenii ucraineni pentru care se constată, în urma analizei punctuale, că îndeplinesc condiţiile din legislaţia românească, pentru a fi încadraţi ca rezidenţi fiscali români, vor deveni impozabili în România, pe veniturile lor globale. 'Dacă anumite disponibilităţi băneşti au fost transferate deja în România, decizia în sine a determinat, pentru cetăţeanul respectiv, ca sursa ulterioarelor venituri din deţinerea acestora, precum venituri din dobânzi, să fie una română, ceea ce, pe cale de consecinţă, duce la impozitarea automată a acestor venituri în România.', susţin autorii analizei (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News