"Pe 15 martie, am făcut o predicție. În următoarele două, trei luni, Donald Trump se va întâlni cu Kim Jong-un. Cei doi lideri vor fi extrem de cordiali și concesivi. Întâlnirea se va încheia cu semnarea unui Acord de Denuclearizare a Coreei de Nord. La vremea respectivă, toți analiștii de politică externă și oficialii americani, în frunte cu secretarul de stat Rex Tillerson, afirmau că o întâlnire nu este posibilă mai devreme de 2019. Și, totuși, întâlnirea a avut loc pe 12 iunie 2018, soldându-se cu încheierea unui acord istoric. Coreea de Nord renunță la programul nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor economice de către SUA. Imediat după încheierea acordului, Donald Trump a suspendat exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, decizie care a contrariat autoritățile sud-coreene și japoneze.

La întoarcerea în State, Donald Trump a declarat: "Phenianul nu mai reprezintă o amenințare nucleară. Dormiți liniștiți". Mulți oponenți ai președintelui au criticat dublul standard al acestuia în politica externă a SUA. Iranul, care nu deține capacități nucleare, reprezintă inamicul numărul 1 al Statelor Unite, pe când Coreea de Nord, care a dezvoltat și perfecționat un arsenal nuclear cu care a amenințat în mod direct securitatea Statelor Unite, devine dintr-o dată un stat prieten. Lăsând la o parte aceste critici, semnarea acordului dintre SUA și Coreea de Nord contribuie semnificativ la instituirea unui climat de securitate și încredere la nivel global. Sper ca acest al cincilea acord să fie asumat de ambele părți. Din 1985 și până în prezent, Coreea de Nord mai încheiase încă patru astfel de acorduri cu comunitatea internațională, pe care nu le-a respectat", a spus Remus Borza.

Trump, nominalizat la Premiul Nobel

"Doi parlamentari din Norvegia, Per-Willy Amundsen şi Christian Tybring-Gjedde, l-au nominalizat pe Donald Trump candidat la Premiul Nobel pentru Pace. Și un grup de congresmeni americani susține nominalizarea lui Trump la Nobel. În mai, ministrul de Externe al Marii Britanii, Boris Johnson, spunea că, în cazul în care Trump va reuși să rezolve criza nord-coreeană, nu vede un motiv ca acesta să nu fie nominalizat la Nobelul pentru Pace, la fel ca Barack Obama. Acordarea Nobelului pentru Pace lui Barack Obama a fost surprinzătoare și nemeritată, fostul președinte american nefăcând mai nimic în ceea ce privește pacea și securitatea lumii. Ba din contră, a încurajat, prin politica ezitantă și uneori belicoasă, mai multe conflicte militare regionale", a zis deputatul.

Aliați în vechi adversari

"După 70 de ani de love, se pare că lanțul de iubire dintre americani și aliații europeni s-a rupt. Lucrul acesta s-a văzut cu prisosință la summitul Grupului ţărilor puternic industrializate (G7), desfășurat în Canada, în perioada 8-9 iunie. Am auzit declarații mai puțin prietenoase din partea lui Macron, Merkel, Mey, dar și cuvinte dure din partea lui Trump la adresa premierului canadian Justin Trudeau, gazda reuniunii. O frază rostită de Donald Trump la plecarea intempestivă de la lucrările summitului, motivată de întâlnirea cu Kim Jong-un de la Singapore, a făcut înconjurul lumii: "Noi suntem acum ca o puşculiţă din care fură toată lumea, iar acest lucru se va încheia". Îl înțeleg oarecum pe președintele american deoarece, în relația comercială cu China și Europa, Statele Unite pierd în jur de 800 miliarde dolari anual. Plecând de la motto-ul campaniei lui Trump, "America first", observăm că discursul și acțiunile președintelui urmăresc realizarea acestui deziderat, prin impunerea inclusiv a unor măsuri cu caracter naționalist sau protecționist. O astfel de abordare, deși este de natură să-i irite pe partenerii comerciali tradiționali ai Americii, are totuși susținere în Congresul American și în rândul populației, care și-a pierdut masiv locurile de muncă pe mandatul Administrației Obama ca urmare a importurilor masive din China și Europa.

Asistăm în discursul și politica lui Trump la o schimbare de paradigmă în politica externă a SUA. America devine mai deschisă și prietenoasă cu vechii adversari și mult mai pragmatică, chiar belicoasă pe alocuri, în relația cu vechii aliați.

În cadrul lucrărilor grupului G7, Trump a făcut apel pentru reprimirea Rusiei în cadrul acestui format. Până în 2014, an în care Rusia a anexat Peninsula Crimeea, G7 a funcționat într-un format extins, cunoscut ca G8, care includea și Rusia. După invadarea și anexarea Peninsulei, Rusia a fost exclusă din grupul ţărilor puternic industrializate, comunitatea internațională aplicând o serie de sancțiuni economice Rusiei. Propunerea președintelui american a fost susținută doar de proaspătul premier al Italiei, Giuseppe Conte, fiind respinsă vehement de Merkel, Macron și Mey. Aici îi dau dreptate președintelui american. Menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei și izolarea acesteia nu profită nimănui. Din păcate, reuniunea din Canada nu a dezamorsat un conflict mocnit dintre America și principalii ei aliați comerciali. În urmă cu două luni, Administrația Trump a decis impunerea unor taxe vamale suplimentare de 25%, respectiv 10% pentru importurile de oțel și aluminiu din China, Europa, Canada și America de Sud. Liderii europeni nu au reușit să-l convingă pe Trump să renunțe la măsură. În fața acestui refuz, joi, Consiliul Uniunii Europene a aprobat, în unanimitate, măsurile de retorsiune propuse de Comisia Europeană împotriva SUA, ce constau în impunerea, începând cu 1 iulie, de taxe vamale suplimentare la produsele fabricate în SUA, într-un cuantum de 6,4 miliarde euro. Și China va impune, începând cu 6 iulie, taxe suplimentare de 25% pentru importuri americane în valoare de 50 miliarde dolari. Mexic, la rândul lui, va suprataxa cu 20% importurile de carne de porc, oțel și whiskey din SUA. Toate aceste măsuri sunt de natură să înfrângă principiile care au guvernat, în ultimii zeci de ani, comerțul mondial și care au generat prosperitate economică și stabilitate socială. Adoptarea unor măsuri cu caracter protecționist contravine regulilor după care funcționează o economie de piață, astfel de politici putând genera o nouă criză economică la nivel global. În pragul unui război comercial dintre SUA și vechii parteneri comerciali, tot joi, FED-ul a majorat dobânda de politică monetară de la 1,75% la 2%. O măsură similară a luat și BNR în urmă cu două luni, majorând dobânda de referință la 2,5%. Dacă aducem în acest tablou și involuția principalelor burse europene, care au încheiat primele trei luni ale anului cu scăderi de până la 12%, avem suficiente elemente care ar trebui să ne îngrijoreze din perspectiva unei iminente crize economice", a spus Remus Borza.

Video

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News