Tabletă
Desktop
Data publicării:
Religia și știința sunt cu adevărat incompatibile? Ce spune prof. Mihai Coman despre moartea lui Dumnezeu / video
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @freepik
Prof. Mihai Coman a demontat mitul conform căruia religia și știința sunt incompatibile.
Prof. Mihai Coman a explicat că acest mit a apărut în secolul al XIX-lea, atunci când modernitatea a fost asociată cu știința și raționalitatea. Totuși, profesorul a subliniat că nu trebuie confundată religia cu instituțiile clericale, iar scopul principal al modernității a fost separarea bisericii de puterea politică. De asemenea, acesta a explicat că religia și clerul nu au dispărut, ci continuă să joace un rol semnificativ în societate și politică.
„Religia e pusă în opoziție cu știința, nu se pot împăca. Este un alt mit”, a spus Val Vâlcu.
„Asta este o altă poveste, care s-a născut în secolul al XIX-lea, odată cu elaborarea unei viziuni despre modernitate și în care se pornea de la ideea că modernitatea exclude elementul religios, modernitatea se bazează pe știință, pe raționalitatea birocratică, pe elementele acestea empirice, pozitive, ale existenței concrete. Aici, confuzia este între religie și instituția clericală, fiindcă bătălia mare era pentru a scoate instituția clericală din gestiunea puterii - nu cardinalul sau marele preot să dicteze regelui ce să facă, ci să existe structura aceasta pe care noi o numim democrație.
Istoria arată, după 150 de ani de la apariția acestor modele teoretice, la marii gânditori ai secolului al XIX-lea, că nu a dispărut religia și că instituțiile clericale sunt foarte prezente, active, și în viața politică și în viața socială, prin acțiunile de caritate și altele. Nu mai vorbim de sistemul islamic unde pot să am chiar o teocrație, ceea ce părea în totală contradicție cu modernitatea, și iată că funcționează și stă la baza unor state foarte puternice, cum ar fi Iranul. Nu poți nega acest lucru.
E foarte greu să faci profeții din acestea mecanice simple", a spus prof. Mihai Coman.
„Dumnezeu a murit”
Prof. Mihai Coman a subliniat că modernitatea pune accent pe cultul individului și autonomia acestuia, iar ideea de pasivitate totală, în care doar Dumnezeu știe ce se va întâmpla, este incompatibilă cu acest accent pe individ. Profesorul a explicat că ideea de divinitate nu a dispărut, fiind prezentă în forme neașteptate.
„Sunt și formule ușor de memorat: „Dumnezeu a murit”, a spus Val Vâlcu.
„Da, dar era acea formulă nostimă: „Dumnezeu a murit, semnat Nietzsche; Nietzsche a murit, semnat Dumnezeu”.
Ideea că noi trebuie să fim total pasivi și numai Dumnezeu știe ce se va întâmpla și noi suntem niște boabe de nisip în suflarea vântului, nu mai poate să fie asociată cu cultul individului și accentul pe care modernitatea îl pune pe autonomia individului în a lua decizii, în a participa la viața politică, în a se forma pe sine și așa mai departe. Ele sunt incompatibile.
Asta nu înseamnă că ideea de divinitate a murit. E prezentă în cele mai neașteptate forme. Unul din lucrurile care pe mine mă amuză e, de exemplu, rap-ul religios. Cine ar fi crezut că ai nenumărate cântece, interpreți ai acestui gen, care pare a fi foarte departe de substanța religiilor și care este plin de invocări ale divinității supreme, inclusiv la noi, în România, există în lucru o teză de doctorat despre rap-ul religios românesc.
Mai dau un exemplu, tot din zona muzicii, care pe mine mă amuză. În celebrul film regizat de Mel Gibson, Patimile lui Iisus, fondul muzical aparține unor cântăreți de muzică country, dar este o melodie perfect religioasă”, a spus prof. Mihai Coman.
Religia răspunde la întrebările fundamentale despre viață, moarte și sensul existenței
Prof. Mihai Coman a subliniat că știința încearcă să explice fenomenul religios, eliminând elementele iraționale, însă religia rămâne o componentă naturală, socială și psihologică a societăților umane, care răspunde la întrebările fundamentale despre viață, moarte și sensul existenței.
„Am citit niște lucrări de neuropsihologie care evocau experimente, care se făceau pentru a vedea unde se accelerează, pe scoarța cerebrală, intensitatea impulsurilor, ca să spună că acolo este sursa gândirii religioase, a trăirilor religioase.
Sigur că e foarte greu să demonstrezi așa ceva, dar vreau să spun că e o căutare între știință spre fenomenul religios pentru a scoate orice element irațional din ceea ce e fenomenul religios și, în același timp, o mișcare naturală, socială, psihologică, simbolică, la scara tuturor societăților umane de a pune preocupările ultime în grija religiei.
Deci, preocupările despre viață, moarte, despre ce va fi după - dacă este ceva - ce sens avem, ce căutăm în lumea asta, să fie abordate astfel: „Această zonă e mai bine acoperită de construcțiile religioase, din orice cultură, decât de cele științifice", a spus prof. Mihai Coman la podcastul Anti-mit, de pe DC News.
Video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
