Astăzi se împlinește o lună de la publicarea sintezei Biroului ONU pentru Droguri şi Criminalitate privind problemele închisorilor. Raportul publicat în premieră de Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) pe 2024 arată câteva date interesante.

Ziua Internațională Nelson Mandela, sărbătorită anual pe 18 iulie, reprezintă un moment prielnic pentru a sublinia că drepturile omului sunt valori universale și sunt "valabile" inclusiv pentru persoanele aflate în detenție. Misiunile civile ale Uniunii Europene promovează drepturile fundamentale ale omului în numeroase colțuri ale lumii, subliniind importanța respectării acestor drepturi, chiar și în contextul detenției.

Adoptate de ONU în 2015, „Regulile Nelson Mandela” – cunoscute oficial sub numele de Ansamblul de reguli minime ale Națiunilor Unite pentru tratamentul deținuților – vizează îmbunătățirea condițiilor de detenție și pun accent pe importanța drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv pentru cei aflați în închisori, precum și pe rolul personalului penitenciar în acest context, amintește Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

Nelson Mandela, care a petrecut 27 de ani în închisoare ca deținut politic înainte de a deveni președinte al Africii de Sud, relata că: „Se spune că nimeni nu cunoaște cu adevărat o națiune până când nu a ajuns în închisorile ei. O națiune nu ar trebui judecată după modul în care își tratează cei mai înalți cetățeni, ci după modul în care îi tratează pe cei mai de jos”. Aceste cuvinte sunt deosebit de relevante astăzi, în contextul în care Uniunea Europeană contribuie activ la reformele penitenciare sub umbrela Politicii Comune de Securitate și Apărare (CSDP).

Sinteza ONU privind deținuții

Astfel, în contextul Zilei Internaționale Nelson Mandela, Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) a publicat prima sa sinteză privind problemele închisorilor.

Acest raport oferă o imagine de ansamblu asupra situației actuale a populației încarcerate la nivel mondial și asupra eforturilor de reabilitare din închisori. Iată cinci repere importante din acest raport ONU:

1. Creșterea populației din închisori

După o scădere semnificativă a numărului de deținuți în timpul pandemiei COVID-19, populația globală din închisori a început să crească din nou, atingând 11,5 milioane de persoane în 2022. Rata de încarcerare variază semnificativ între regiunile lumii, iar estimările pentru 2022 indică faptul că locuitorii din America au de patru ori mai multe șanse să fie închiși decât cei din Africa.

2. O treime din populația globală din închisori se află în detenție "provizorie" (arest preventiv etc.)

În 2022, aproximativ 3,5 milioane de deținuți, adică aproximativ 30% din populația globală din închisori, erau în detenție provizorie. Acest procent ascunde însă discrepanțe regionale mari. Cele mai mari proporții de deținuți (care nu sunt condamnați definitiv) se regăsesc în Africa și Oceania (ambele cu 36% în 2022), în timp ce Europa are cea mai mică proporție (18%). Situația este deosebit de îngrijorătoare în Asia de Sud, unde 63% dintre deținuți sunt în detenție "provizorie". Detenția "provizorie" ar trebui limitată la cazurile în care există riscuri clare, însă în multe țări, utilizarea și durata acesteia sunt excesive, având costuri importante pentru stat, comunități și familii.

3. Supraaglomerarea închisorilor. O criză globală

Supraaglomerarea reprezintă o problemă presantă în multe închisori din întreaga lume. În 60% dintre țările cu date disponibile, închisorile funcționează la sau peste 100% din capacitatea oficială. Alarmant, o cincime dintre țări operează la peste 150% din capacitatea națională planificată. În special în Africa și America, mai mult de trei sferturi dintre țările cu date disponibile raportează sisteme de închisori supraaglomerate. Supraaglomerarea închisorilor continuă să fie o criză acută în domeniul drepturilor omului, sănătății și securității, fiind principalul factor care contribuie la încălcarea standardelor internaționale minime privind închisorile.

4. Decesele în închisori

În majoritatea țărilor care raportează, rata omorurilor săvârșite cu intenție este mai mare în rândul deținuților decât în populația generală. În regiunile americane, de exemplu, rata deceselor prin omoruri săvârșite cu intenție este semnificativ mai mare (18,3 victime la 100.000 de deținuți) decât în alte regiuni, reflectând impactul organizațiilor de tip criminal din închisori. În 2022, au fost raportate 34,2 sinucideri la 100.000 de deținuți, o rată mult mai mare comparativ cu rata de sinucideri de 9,2 la 100.000 la populația generală din anul 2019. Decesele în închisori sunt în mare parte prevenibile și adesea reflectă dificultățile statelor în exercitarea datoriilor lor de îngrijire și protejare a drepturilor deținuților la sănătate și siguranță.

5. Recunoașterea importanței reabilitării în închisori

Patru din cinci administrații ale închisorilor recunosc importanța reabilitării deținuților și au dezvoltat strategii dedicate în acest sens. Aproape jumătate dintre acestea implică deținuții ca părți interesate în planificarea strategiilor de reabilitare, conform unui nou sondaj UNODC. Implementarea efectivă a acestor strategii variază, dar un aspect esențial al gestionării închisorilor este îmbunătățirea perspectivei de reabilitare și reintegrare socială a deținuților. Eforturile pentru dezvoltarea unor medii de închisoare mai prielnice sunt cruciale pe parcursul întregii perioade de detenție și după, se mai arată în sinteza ONU.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News