O echipă de cercetători, selectată de guvernele Franței și Germaniei, a venit cu idei de reformă în cadrul Uniunii Europene, în vederea extinderii blocului către Ucraina, Balcanii de Vest, dar și Marea Britanie.

Viziunea unei viitoare Uniuni Europene cu patru tipuri de apartenență – printre care un statut „ușor” pentru țări precum Regatul Unit – a fost prezentată de un grup de cadre universitare comandate de Franța și Germania.

Un raport prezentat marți de Franța și Germania a cerut instituțiilor UE să adopte o serie de reforme pentru a fi gata, până în 2030, să accepte noi membri.

Grupul de lucru format din 12 cadre universitare și avocați a fost însărcinat să desfășoare un scenariu prin care blocul s-ar putea extinde. O sugestie este de a oferi diferite grade de membru, cel mai puternic fiind cercul interior de țări cu „integrare profundă în zone precum euro și spațiul Schengen”.

Următorul cerc ar fi format din actuala UE, cu un al treilea cerc de „membri asociați” care participă la piața unică (ar putea include țări precum Norvegia, care se află în Spațiul Economic European cu acces la blocul comercial).

România ar putea face parte din al doilea cerc, în ordinea importanței, până la accederea în spațiul Schengen și zona euro.

Al patrulea cerc ar putea fi un spațiu pentru țări nehotărâte, precum Regatul Unit și ar implica „cooperare politică fără obligația de a respecta legislația UE”.

Experții recomandă renunțarea cu totul la dreptul de veto, ceea ce ar ajuta România să acceadă în spațiul Schengen. Acest lucru ar necesită modificări ale tratatelor europene și referendumuri din unele țări.

Prin urmare, noul plan ne-ar duce în Schengen, dar avem nevoie și de aderarea la zona euro pentru a accede în cercul celor mai importante țări membre. Nu știm momentan dacă România ar pierde anumite drepturi, câtă vreme s-ar afla în cel de-al doilea cerc.

Adrian Negrescu: Nu mai respectăm niciun criteriu de aderare la zona euro

 

Analistul financiar Adrian Negrescu a venit cu mai multe lămuriri în ceea ce privește șansele României de a trece la euro, înainte ca acest plan să poată fi adoptat.

O reformă a construcției europene este absolut necesară, măcar din prisma eliminării prevederii toxice privind dreptul de veto și unanimitatea deciziilor – o problemă care, iată, ne afectează direct. Nu este exclus ca noua configurație parlamentară europeană, ce va reieși după alegerile din 2024, să pună în discuție ideea reformei aparatului european, mai cu seamă că și din punct de vedere financiar, UE are nevoie de o regândire a cheltuielilor – e o risipă cruntă de bani în instituțiile europene semnalată de multe dintre statele membre.

România trebuie să își vadă de interesele sale naționale – accederea în spațiul Schengen și mai ales adoptarea Euro. Dacă în dosarul Schengen s-a dovedit că n-avem abilitățile necesare pentru a influența un vot favorabil (cum a făcut Croația), în dosarul aderării la euro stăm și mai prost. În prezent nu mai respectăm niciun criteriu de aderare și asta dovedește că nu avem, din păcate, o viziune clară și un plan concret de măsuri pentru a intra în zona euro.

 

Ce ne-ar mai aduce moneda euro, chiar și în lipsa planului de reformă propus de cercetători

 

„Ce ne-ar aduce euro? În primul rând o plasă de salvare financiară în caz de nevoie – vezi cazul Greciei, apoi dobânzi la jumătate față de ce plătim acum la credite. Și nu în ultimul rând ne-ar aduce investiții străine, locuri de muncă, pentru că apartenența la zona euro aduce credibilitate și încredere în ochii investitorilor. Avem deja prețuri de euro, așa că aici deja nu mai e nicio problemă. Vor însă politicienii români să aderăm la euro? Mă îndoiesc, pentru că ar trebui să respecte toate regulile fiscale/financiare ale acestui sistem, iar noi suntem unici la nivel european la acest capitol. 

La noi, legile fiscale se schimbă mai ceva ca prognozele meteo. Suntem, în prezent, singura țară din lumea civilizată în care pretindem că suntem, care schimbă taxele și impozitele de două ori pe an. A adera la euro ar însemna că politicienii n-ar mai avea acces așa ușor la conducta de bani de partid, n-ar mai dispune în mod discreționar de banii publici, așa cum se întâmplă acum.

Într-o Europă cu mai multe viteze, așa cum se prefigurează construcția UE, trebuie să fim capabili să ne urmărim interesele. Așa cum, de exemplu, face Bulgaria care faci pași uriași spre zona euro. Noi, din păcate, rămânem o țară europeană cu un puternic accent exotic, măcar din prisma modului în care tratăm fiscalitatea”, a conchis Adrian Negrescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News