Marea Baltică începe din nou să se înflameze, războaiele diplomatice revin între Occident și Rusia și criza energetică europeană de toamnă capătă o altă dimensiune, cea a războiului hibrid.

Războiul gazelor intră pe un teritoriu neexplorat iar în acest sens trebuie analizați de toți actorii de pe scenă. Polonezii, care nu au ezitat, împreună cu Ucraina, să clarifice acuzațiile împotriva Moscovei pentru presupusul sabotaj al conductei Nord Stream 2. Statele Unite și NATO au declarat că sunt în alertă, Înaltul Comisar pentru Politică Externă Josep Borrell a subliniat că Uniunea Europeană consideră din ce în ce mai probabilă varianta atacului voluntar. Rusia pasează mingea în terenul adversarului și cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU.

S-ar putea să existe îndoieli cu privire la cine beneficiază de pe urma crizei conductelor baltice, dar cu siguranță există un mare învins și acesta este Berlinul. 

Analizând consecințele pe termen mediu-lung ale crizei Nord Stream, în această etapă, nu se poate să nu subliniem că riscul unui cerc vicios între întreruperea aprovizionării prin Marea Baltică într-o formă definitivă , temut de serviciile de securitate din Berlin, criza energetică europeană, riscul unei recesiuni germane și perioada grea trăită de Europa alimentează un scenariu foarte problematic: cel al aprovizionării incontrolabile cu gaze și al consecințelor acesteia.

Descriere Foto: traseu conductă Nord Stream 

Sursa Foto: Captură Youtube Bloomberg

Ce este Nord Stream 2

Nord Stream 2 este proiectul menit să permită Germaniei să acționeze mai independent pe piața energetică din Europa. Nord Stream 2 s-a desfășurat paralel cu proiectul Nord Stream 1, care funcționează din 2011 pe fundul Mării Baltice. Conducta se întinde pe aproximativ 1.230 km și leagă Ust-Luga din Rusia cu Greifswald din nord-estul Germaniei.

Construcția a început în mai 2018 și a fost finalizată pe 10 septembrie 2021, cu un an și jumătate întârziere.

Proprietarul conductei este gigantul energetic de stat rus Gazprom, a suportat jumătate din costurile proiectului de 9,5 miliarde de euro, potrivit Euronews.

Costurile rămase au fost finanțate de un consorțiu european de companii, inclusiv OMV (Austria), Wintershall Dea (Germania), Engie (Franța), Uniper (Germania) și Shell (Marea Britanie).

Conductele erau proiectate să livreze 55 de miliarde de metri cubi de gaz în fiecare an.

Cine a sprijinit conducta?

În mod clar, Rusia și Germania au susținut proiectul. În principiu, Germania s-a bazat mereu pe gazul rusesc, considerat a fi un combustibil de tranziție înspre economia verde. Conducta era considerată a fi o modalitate relativ ieftină de a obține materia primă și de a acoperi nevoile energetice ale țării. Moscova beneficia de asta, deoarece își putea vinde gazul care ar aduce profituri financiare.

Care era poziția Bruxelles-ului?

Bruxelles nu a sprijinit conducta. Într-o declarație din iunie 2017, se spune că Nord Stream 2 nu contribuie la obiectivele Uniunii Energetice. Conducta ”nu ar trebui să fie exploatată într-un vid legal sau exclusiv în conformitate cu legislația unei țări terțe”, scrie sursa citată.

În opinia Comisiei Europene, proiectul Nord Stream 2 nu contribuie la obiectivele Uniunii Energetice de a deschide noi surse de aprovizionare, rute și furnizori. ”Dimpotrivă, ar putea chiar să faciliteze un singur furnizor să-și consolideze și mai mult poziția pe piața gazelor din UE și să fie însoțit de o concentrare suplimentară a rutelor de aprovizionare”, a declarat Comisia în 2017.

La momentul respectiv, existau infrastructuri de transport de gaze care funcționau bine și care asigurau aprovizionarea cu energie în Europa, iar Nord Stream 2 era considerată un soi de pericol pentru aceste rute de transport existente, în special cele din Ucraina.

Josep Borrell, șeful UE pentru Afaceri Externe, a declarat  în 2017 că din punctul său de vedere conducta Nord Stream2  nu este un proiect european și că aceasta ar fi ”numai în mâinile germanilor”.

Care era poziția SUA?

UE nu a fost singura parte care a criticat proiectul. Nici SUA nu doreau ca Nord Stream 2 să devină operațională. Ba mai mult, în contextul sancțiunilor impuse Rusiei în 2020, construcția a fost oprită aproape un an.

 La acea vreme Washingtonul se temea că Rusia ar putea folosi aprovizionarea cu gaze ca o armă politică.

În noiembrie 2018, fostul ambasador al SUA la UE, Gordon Sondland, a avertizat că ”dependența de gazul rusesc pentru Europa este greșită din punct de vedere geopolitic”. SUA nu doresc ca ”gazul să fie oprit în mijlocul iernii când izbucnește o criză politică”, a declarat Sondland la acea vreme.

Pentru aceasta, proiectul este văzut ca o competiție. SUA, la rândul lor, ar prefera să facă afaceri cu Europa și să vândă gaz lichefiat, de exemplu.

Polonia și Kiev 

Au existat, de asemenea, critici puternice la adresa Nord Stream 2 din Polonia, care a considerat că este ignorată ca țară de tranzit pentru aprovizionarea cu energie.

Proiectul ar putea reduce starea conductelor care există deja pe traseul terestră, iar veniturile importante generate de taxele de tranzit ar putea fi astfel pierdute. 

Și Ucraina era îngrijorată deoarece țara este dependentă de veniturile de miliarde de euro din taxele de tranzit. Pe fondul conflictului din Ucraina, Kievul a avertizat împotriva punerii în funcțiune a proiectului.

Președintele Volodymyr Zelensky a numit-o o ”armă geopolitică periculoasă a Kremlinului” și o chestiune de ”securitate națională” pentru Ucraina.

ȘefuL companiei ucrainene Naftogaz, Iuri Vitrenko declara: ”Sunt sigur: dacă Nord Stream 2 va fi lansat, atunci nu va mai fi transportat gaz rusesc prin Ucraina către Europa”.

Descriere foto: Conferință de presă Kiev. Zelensky: ”Sancțiunile ar trebui să închidă Nord Stream 2”

Sursa Foto: Captură Youtube France 24

Concluzii: Sabotaj la Nord Stream. Cine a făcut-o?

Ipoteza unor deficienţe tehnice simultane pare acum exclusă, dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj şi presupusul autor rămân necunoscute, astfel că multe teorii pot fi avansate.

Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care neagă orice implicare, dar evocă la rândul ei un sabotaj.

Va trece probabil mult timp până când adevărul va ieşi la suprafaţă în mod credibil. Dar deocamdată mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.

Există ţări care au interesul ca gazoductul (Nord Stream 1 şi 2) să nu mai poată funcţiona niciodată, remarcă aceeaşi sursă militară franceză.

Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a declarat că dacă Rusia invadează (Ucraina), atunci nu va mai exista Nord Stream 2.

Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: ”Vă promit, suntem capabili să o facem. Înregistrarea video cu această declaraţie a fost intens distribuită pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore”.

La o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, Baltic Pipe, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia.

”Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni', a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.

Descriere foto: Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, Baltic Pipe

Sursa: Captura YouTube France24

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News