ZIUA a 8-a de război - AICI.

UPDATE 23:11 China a cerut Rusiei să nu invadeze Ucraina decât după ce olimpiadele de iarnă din 2022 s-ar fi încheiat, o informație care confirmă că oficialii chinezi au avut cunoștințe despre planurile lui Putin pentru o invazie a Ucrainei, au raportat Edward Wong și Julian E. Barnes de la New York Times.

Un raport al serviciilor secrete occidentale spune că înalți oficiali chinezi le-au spus înalților oficiali ruși la începutul lunii februarie să nu invadeze Ucraina înainte de sfârșitul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, potrivit unor înalți oficiali ai administrației Biden și a unui oficial european.

UPDATE 22:50  Președintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri că europenii „nu pot depinde de alții pentru a ne apăra”.

El a adăugat: „Apărarea europeană trebuie să treacă la următorul pas”, după invazia Rusiei în Ucraina.

„Europa a intrat într-o nouă eră”, a spus Macron în timpul unui discurs televizat de la Palatul Elysee, în timp ce a anunțat un summit al șefilor de stat și de guvern europeni care va avea loc la Versailles pe 10 și 11 martie pentru a discuta aceste subiecte.

UPDATE 22:46  Departamentul american al Apărării spune că forțele ruse au înregistrat progrese reduse în ultimele 24 până la 36 de ore.

În special, un convoi de trupe de 60 km (40 mile) care înaintează spre sud, spre capitala Kiev, a fost încetinit de luptătorii ucraineni și „rămâne blocat”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt John Kirby.

„Credem că rușii se regrupează și reevaluează progresele pe care nu le-au făcut”, a spus el reporterilor.

Kirby a remarcat că trupele invadatoare se confruntă în general cu mai puțină rezistență în sudul țării decât în nord. Pentagonul nu a putut confirma că orașul Herson din sud a căzut, așa cum au susținut rușii.

UPDATE 22:34 La ONU, SUA acuză Rusia că intenţionează să utilizeze arme interzise în Ucraina.

UPDATE 22:29 Primarul din Herson pare să sugereze că orașul din sudul Ucrainei a căzut în mâinile forțelor ruse.

Într-un mesaj postat miercuri pe Facebook, Igor Kolykhaev a scris că „azi au fost vizitatori înarmați în consiliul orașului”, iar autoritățile le-au spus trupelor că „nu avem forțe armate ucrainene în oraș, ci doar civili și oameni care doresc să trăiți aici!”.

Kolykhaev a scris că forțele Moscovei au impus o interdicție între orele 20:00 și 06:00, ora locală (22:00 - 08:00 GMT) și a spus că mașinile cu alimente, medicamente și alte provizii vor fi lăsate să intre în oraș.

El a adăugat că mașinile din interiorul orașului trebuie să circule cu viteză „minimă”, iar pietonilor li se interzice circulația în grupuri de mai mari de două persoane.

"Până acum, așa este. Steagul ucrainean deasupra noastră. Și pentru a rămâne la fel, aceste cerințe trebuie îndeplinite. Nu am nimic altceva de spus", a spus Kolykhaev.

BBC nu poate verifica în mod independent această declarație, iar astăzi oficialii americani din apărare au declarat că Herson „rămâne un oraș contestat”.

UPDATE 22:00 Într-o postare online, consilierul Ministerului de Interne Anton Herașcenko a spus că un serviciu mare de furnizare de încălzire ar fi putut fi distrus de un bombardament din apropierea gării din Kiev, lăsând părți din Kiev fără căldură.

UPDATE 21:56 Miercuri, 2 martie, la ora 20.00, o aeronavă MiG 21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriene, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localitățile Cogealac si Gura Dobrogei, a transmis MApN.

Elicopterul IAR 330-Puma, decolat în misiune de căutare-salvare a aeronavei Mig 21 LanceR, a pierdut legătura radio cu turnul de control și a dispărut de pe radar în jurul orei 20.44, a transmis MApN (citește mai mult AICI).

UPDATE 21:50 Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a criticat îngheţarea activelor ruseşti în străinătate de către ţările occidentale, calificând aceste măsuri drept furt, relatează miercuri dpa.

Ei calcă pe toate principiile pe care le-au stabilit ferm pe scena internaţională, a declarat Lavrov pentru postul de televiziune Al-Jazeera. Acesta este furt, a apreciat el.

Ţările occidentale au început să îngheţe activele Băncii centrale ruse şi ale întreprinzătorilor privaţi în răspuns la invazia Ucrainei, scrie Agerpres.

UPDATE 21:31  Emmanuel Macron, președintele Franței, a vorbit despre agresiunea Rusiei în Ucraina.

„Nu suntem în război cu Rusia”, a spus președintele francez Emmanuel Macron.

Într-un discurs adresat națiunii miercuri, Macron a spus că războiul împotriva Ucrainei a creat o „ruptură” în Europa (citește AICI).

UPDATE 21:31   O explozie puternică a fost auzită astăzi lângă gara centrală din Kiev, a declarat consilierul Ministerului de Interne al Ucrainei Anton Herașcenko într-o postare online, a raportat Reuters.

Un martor Reuters din Kiev a mai raportat că a auzit explozia, menționând că explozia a făcut pământul să tremure (citește AICI).

UPDATE 20:50  Roman Abramovici a confirmat că a scos Chelsea la vânzare și a anulat împrumuturile de 1,5 miliarde de lire sterline pe care le-a acordat clubului, relatează Jacob Steinberg.

Abramovici și-a confirmat planurile într-o declarație de miercuri seară și a spus că veniturile nete din vânzare vor fi donate unei fundații caritabile care ar fi „în beneficiul tuturor victimelor războiului din Ucraina”. El a spus că nu va cere banii pe care i-a împrumutat lui Chelsea de când a cumpărat clubul în 2003 să fie rambursați.

UPDATE 20:34  Casa Albă a detaliat o nouă listă de măsuri economice impuse Rusiei și Belarusului, acuzând Minskul pentru că „a permis invadarea Ucrainei de către Putin”.

Printre acțiunile de miercuri se numără noi restricții care extind politicile de control al exporturilor în Belarus, prevenind deturnarea tehnologiei și software-ului către Rusia prin țară, despre care administrația a spus că „va limita sever capacitatea Rusiei și Belarusului de a obține materialele de care au nevoie pentru a-și susține agresiunea militară împotriva Ucrainei”.

În plus, SUA și aliații identifică 22 de „entități legate de apărare” rusești, inclusiv firme care oferă sprijin tehnologic și material pentru armata Rusiei. SUA și aliații vizează, de asemenea, „exporturile de tehnologie” în sectorul de rafinare a petrolului, despre care spun ei că ar putea ajuta SUA să se îndrepte spre obiectivul său de „degradare a statutului Rusiei ca principal furnizor de energie.

UPDATE 20:32 Forțele ruse par să fi devenit mai agresive în țintirea infrastructurii din interiorul capitalei ucrainene, a declarat un înalt oficial american al apărării.

Deși nu a existat „nicio mișcare apreciabilă” a forțelor ruse care înaintează spre Kie, Rusia și-a sporit „bombaradmentele care vizează orașul”, a continuat oficialul.

UPDATE 20:26 Bulgaria a anunţat miercuri, în plină tensiune între UE şi Moscova, expulzarea a doi diplomaţi ruşi pentru spionaj şi le-a dat termen 48 de ore pentru a părăsi ţara, informează France Presse.

Ministerul de Externe de la Sofia a explicat că "a primit dovezi ale activităţilor de informaţii" desfăşurate de aceştia, a declarat presei purtătorul de cuvânt Mitko Dimitrov.

Potrivit parchetului, unul dintre diplomaţi a primit din 2016 informaţii confidenţiale de la un funcţionar bulgar din Ministerul Apărării, care a fost inculpat miercuri, potrivit Agerpres.

UPDATE 20:24  Georgia va solicita statutul de țară candidată la Uniunea Europeană (citește AICI).

UPDATE 20:18  Preşedintele rus Vladimir Putin şi prim-ministrul israelian Naftali Bennett au avut miercuri o discuţie telefonică în legătură cu operaţiunea militară a Rusiei în Ucraina, a informat Kremlinul într-un comunicat, transmite Reuters.

Potrivit sursei, Putin i-a comunicat lui Bennett că luarea în considerare a intereselor de securitate ale Moscovei se numără printre condiţiile-cheie pentru rezolvarea conflictului. Cei doi lideri au convenit să continue contactele personale, adaugă preşedinţia rusă.

Potrivit unui alt comunicat de la Kremlin, citat de TASS, Vladimir Putin a discutat miercuri prin telefon cu premierul indian Narendra Modi despre evacuarea cetăţenilor indieni din Ucraina, scrie Agerpres.

UPDATE 20:10 Uniunea Europeană va organiza, vineri, o reuniune specială la nivel de miniştri de Externe, pe tema războiului din Ucraina, urmând să participe şi secretarul de Stat american, Antony Blinken, ministrul britanic de Externe, Liz Truss, precum şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

UPDATE 20:01 Casa Albă i-a descurajat pe americani să călătorească în Ucraina pentru a ajuta la apărarea țării de o invazie rusă, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut străinilor să se alăture luptei.

UPDATE 19:59 Peste 7.000 de militari ruși au fost uciși de la începutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, potrivit consilierului prezidențial al Ucrainei.

Oleksiy Arestovich, un consilier militar al președintelui Volodymyr Zelenskiy, a declarat într-un briefing la televiziune că sute de militari ruși au fost luați prizonieri, inclusiv ofițeri superiori. El a spus că un comandant al armatei ruse a fost dus în Belarus după ce a fost grav rănit.

UPDATE 19:55 Casa Albă a părut să-și retragă deschiderea de a interzice exporturile de petrol din Rusia pentru a-l pedepsi pe președintele rus Vladimir Putin, spunând că acest lucru nu este în interesul strategic al SUA din cauza perturbărilor aprovizionării globale cu petrol și a impactului asupra prețurilor.

„Nu avem un interes strategic în reducerea aprovizionării globale cu energie”, a declarat principalul secretar de presă adjunct Karine Jean-Pierre reporterilor de la bordul Air Force One. Jean-Pierre a spus că o interdicție a exporturilor „ar crește prețurile la pompa de benzină pentru americani”, lucru de care Casa Albă este „foarte conștientă”.

Ea a lăudat companiile americane care au tăiat legăturile cu Rusia și a spus că administrația „sa salută aceste anunțuri”.

UPDATE 19:41 Un negociator rus a declarat că o încetare a focului este pe ordinea de zi în discuțiile dintre Ucraina și Rusia, relatează AFP.

Rusia se așteaptă ca oficialii ucraineni să sosească în Belarus pentru următoarea rundă de discuții de pace joi dimineață, potrivit agențiilor de presă ruse.

Armata rusă asigură un coridor de securitate pentru delegația ucraineană, a declarat agenția de știri rusă Tass, citată de Medinsky.

UPDATE 19:15 Ministerul rus al Apărării a anunțat că 498 de soldați ruși au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei asupra Ucrainei, transmite agenția de presă de stat rusă RIA. Ministerul a declarat că 1.597 de ruși au fost răniți până acum, potrivit rapoartelor presei ruse. Este pentru prima dată când Moscova a publicat cifre pentru victimele suferite în timpul invaziei (citește AICI).

UPDATE 19:05 Lavrov spune că Rusia cere o listă cu arme care să nu poată fi desfăşurate niciodată în Ucraina. Lavrov a mai afirmat că Rusia îl recunoaşte pe preşedintele Volodimir Zelenski ca lider al Ucrainei şi a salutat ca un 'pas pozitiv' faptul că Zelenski doreşte să primească garanţii de securitate. (citește AICI).

UPDATE 19:04 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat cu o majoritate covârșitoare pentru a deplânge invazia rusă a Ucrainei „în cei mai puternici termeni posibil”.

UPDATE 19:03 Peste 1.000 de străini au venit să lupte în Ucraina, afirmă ministrul ucrainean de externe

UPDATE 18:59 Ambasadorul Ucrainei la ONU spune că trăim un „moment determinant pentru generația noastră”. Acesta a cerut țărilor membre să facă un pas pentru a opri Rusia. Generația noastră este generația despre care predecesorii noștri presupuneau să fie salvată de flagelul războiului.

UPDATE 18:49 Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) spune că 874.026 de persoane au părăsit Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia, joia trecută.

Polonia a primit mai mult de jumătate din acest total, potrivit raportului.

UPDATE 18:38 Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a cerut celorlalte state membre ale Națiunilor Unite să tragă Rusia la răspundere pentru invadarea Ucrainei în remarci la o sesiune specială de urgență a Adunării Generale a ONU privind Ucraina, despre care ea a remarcat că a fost prima astfel de sesiune în ultimii 40 de ani.

Thomas-Greenfield a spus că forțele ruse distrug infrastructura vitală pentru poporul ucrainean, iar președintele rus Vladimir Putin pare gata să intensifice invazia.

„Am văzut videoclipuri cu forțele ruse care transportau arme extrem de letale în Ucraina. Acestea includ muniții cu dispersie și bombe cu vid – care sunt interzise prin Convenția de la Geneva. Am văzut convoiul letal de 40 de mile lungime. Președintele Putin continuă să escaladeze - punând forțele nucleare ale Rusiei în alertă maximă, amenințănd că va invada Finlanda și Suedia. La fiecare pas, Rusia a trădat Națiunile Unite. Acțiunile Rusiei sunt împotriva a tot ceea ce reprezintă acest organism", a spus Linda Thomas-Greenfield.

UPDATE 18:30  Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba i-a spus miercuri omologului său american că Ucraina are nevoie de livrări suplimentare de arme „acum”.

Într-un tweet, Kuleba a spus că a avut o „discuție telefonică” cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken cu privire la necesitatea de a aplica noi sancțiuni Rusiei „până când aceasta își va opri atacul împotriva Ucrainei și își va retrage forțele”.

„Am subliniat: Ucraina are nevoie de livrări suplimentare de arme, în special pentru forțele noastre aeriene, acum”, a spus Kuleba.

Președintele Senatului SUA pentru Relații Externe, Bob Menendez, a declarat marți pentru CNN că SUA oferă o „conductă de asistență în Ucraina”, făcând referire la o varietate de sisteme defensive letale care sunt trimise în țară.

UPDATE 18:26 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este „profund îngrijorată” de rapoartele privind atacurile asupra unităților de sănătate din Ucraina, a declarat șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Ghebreyesus a declarat într-o conferință de presă că OMS lucrează pentru a verifica rapoartele de „atacuri asupra unităților de sănătate și a personalului medical” și a spus că atacurile asupra asistenței medicale ar fi „încălcarea dreptului internațional umanitar”.

UPDATE 18:20  Se pare că urmează să aibă loc o a doua rundă de discuții între reprezentanții guvernelor rus și ucrainean. Cele două părți s-au întâlnit luni, dar fără rezultate evidente.

Potrivit agenției de presă Belta din Belarus, o delegație rusă se îndreaptă către un punct de întâlnire pentru discuții. Anterior, agenția de știri de stat rusă Tass a raportat că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia are o delegație pregătită să continue discuțiile.

De cealaltă parte, consilierul prezidențial ucrainean Olexiy Arestovych a declarat pentru Suspilne TV că vor avea loc discuții.

Acesta a spus: "Cred că lucrurile vor rămâne la fel. Nimic nu se va schimba. Ne vom menține pe poziția noastră".

UPDATE 18:10 Departamentul de Justiție al SUA a anunțat miercuri că formează o unitate specială pentru a ajuta la aplicarea sancțiunilor împotriva oficialilor și oligarhilor guvernamentali ruși, vizând iahturile, avioanele, proprietățile imobiliare și alte bunuri ale acestora.

UPDATE 18:04 Rusia a pierdut aproximativ 3-5% din tancurile, aeronavele, artileria și alte active militare din interiorul Ucrainei, în timp ce pierderile ucrainene sunt de aproximativ 10% din capacitățile sale, potrivit a doi oficiali americani familiarizați cu cele mai recente informații (citește AICI).

UPDATE 18:03 Rusia poate trimite în continuare petrol şi gaz în Marea Britanie în pofida interdicţiei de primire a navelor sale.

UPDATE 18:01 Președintele american Joe Biden a declarat miercuri că este de părere că Rusia vizează în mod intenționat civilii din Ucraina, dar a refuzat să spună dacă crede că au fost comise crime de război.

„Este clar că sunt” vizați civilii, a spus Biden.

Întrebat dacă crede că Rusia comite crime de război, Biden a spus: „Urmărim foarte îndeaproape. Este prea devreme să spun asta.”

UPDATE 17:55 Ucraina a acceptat să poarte noi negocieri cu Rusia miercuri seară, după ce negocierile de luni pentru încheierea unui armistiţiu în urma declanşării invaziei ruse nu au adus un rezultat, anunţă agenţia ucraineană de presă UNIAN, citată de Agerpres.

Potrivit agenţiei ucrainene, acordul pentru participarea la noua rundă de negocieri a fost anunţat de şeful delegaţiei Kievului, parlamentarul David Arakamia.

Nu sunt menţionate locul şi ora negocierilor.

Potrivit agenţiei ruse TASS, discuţiile ar urma să se desfăşoare în regiunea Brest din Belarus.

Moscova a transmis anterior că este pregătită pentru noi negocieri, dar Kievul negase că acestea s-ar putea desfăşura miercuri.

UPDATE 17:50 Unul dintre vice-miniştrii ruşi de externe, Alexandr Gruşko, a atenţionat miercuri că nu există garanţii că nu vor avea loc ciocniri militare între Rusia şi NATO în contextul în care statele Alianţei Nord-Atlantice aprovizionează cu armament Ucraina, relatează agenţia DPA, conform Agerpres.

Apar riscuri (...) Desigur că suntem îngrijoraţi de livrările de arme. Tot acest lucru este foarte periculos, a declarat oficialul rus pentru postul de televiziune Rossiya-24, făcând referire la transporturile de arme care merg către Ucraina pentru susţinerea acestei ţări în faţa invaziei ruse.

Nu există garanţii că nu vor surveni unele incidente, a insistat Alexandr Gruşko, avertizând asupra unei posibile escaladări.

UPDATE 17:45 Japonia este dispusă să primească refugiaţi ucraineni care fug din calea invaziei ruse, a declarat miercuri premierul Fumio Kishida, distanţându-se de reticenţa obişnuită a acestei ţări în a-şi deschide uşa pentru solicitanţi de azil, relatează AFP, citat de Agerpres.

Japonia aprobă doar câteva din miile de cereri de azil pe care le primeşte, iar procedurile pot dura ani. În prezent, graniţele sale sunt închise pentru aproape toţi turiştii străini în cadrul măsurilor împotriva COVID-19.

Fumio Kishida a declarat că ţara sa 'va implementa un plan de primire a persoanelor venite din Ucraina care au fugit spre terţe ţări pentru 'a 'demonstra solidaritatea noastră cu poporul ucrainean într-un moment crucial.

Premierul japonez a făcut aceste declaraţii după o convorbire cu omologul său polonez Mateusz Morawiecki.

Polonia găzduieşte o mare parte dintre cei peste 874.000 de refugiaţi care au plecat din Ucraina de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.

Kishida a explicat că Japonia va accepta iniţial persoane cu familie sau prieteni pe teritoriul său. Dar, dincolo de aceasta, vom răspunde din perspectivă umanitară', a adăugat el, fără a preciza numărul de potenţiale sosiri. Premierul nipon a precizat că ţările vecine Ucrainei unde sosesc în prezent refugiaţii au fost informate în legătură cu decizia Japoniei.

Procedurile administrative de primire a refugiaţilor se vor desfăşura în afara regimului actual care împiedică sosirea turiştilor străini şi limitează sosirile internaţionale.

Nu au fost disponibile detalii cu privire la perioada de timp în care refugiaţii vor fi primiţi în Japonia.

În 2020, Japonia a acceptat intrarea doar a 47 de refugiaţi, precum şi a 44 de persoane din motive umanitare, din aproape 4.000 de solicitanţi.

Grupurile pentru apărarea drepturilor omului acuză de mult timp Tokyo că nu a făcut suficient pentru a ajuta oamenii care se refugiază din cauza conflictelor.

În acelaşi timp, Japonia a sprijinit eforturile internaţionale de sancţionare a persoanelor şi a instituţiilor financiare din Rusia şi Belarus şi exporturile de semiconductori în Rusia, oferind în acelaşi timp Ucrainei împrumuturi şi un ajutor umanitar de urgenţă.

UPDATE 17:27 Sute de mii de ucraineni fug de conflictul din ţara lor, iar mulţi dintre ei nu doresc să rămână în ţări vecine precum Ungaria sau Polonia, relatează DPA, citat de Agerpres.

Aproximativ 5.000 au ajuns până acum în Germania, potrivit cifrelor oficiale. Se crede că numărul real al celor care au ajuns în Germania este mai mare, deoarece nu există restricţii de călătorie sau controale la frontieră între Polonia şi Germania.

În ultimele zile, trenuri regulate de lungă distanţă au adus în mod constant persoane din Polonia.

Începând de duminică, orice persoană cu un paşaport ucrainean sau o carte de identitate ucraineană poate călători gratuit în trenurile de lungă distanţă cu destinaţia Germania.

Numai în noaptea de marţi spre miercuri, aproximativ 1.300 de refugiaţi din Ucraina au sosit cu trenul, via Polonia, în gara principală din Berlin. În timpul nopţii, voluntarii au împărţit mâncare şi băutură celor care au sosit.

Refugiaţii care au călătorit mai departe spre vest, până la gara principală din Frankfurt, au fost întâmpinaţi marţi de lucrători de caritate, precum şi de personal al autorităţilor locale de sănătate şi de asistenţă socială şi de poliţie.

Se organizează cazare în mai multe oraşe germane. La Berlin, potrivit senatorului pentru afaceri sociale Katja Kipping, urmează să fie amenajate noi locuri de cazare în cursul săptămânii. În Schwerin, în nord-est, femeile şi copiii ucraineni sunt cazaţi într-un cămin de tineret. Bărbaţilor care au vârstă de luptă li s-a interzis să părăsească Ucraina.

La Hanovra, o sală de târg este amenajată ca loc de cazare de urgenţă, cu o capacitate maximă planificată de 1.200 de persoane.

La o reuniune a miniştrilor de interne din cele 16 landuri germane, ar fi fost exprimată o mare disponibilitate de a găzdui refugiaţi.

Acceptarea de către Germania a aproximativ un milion de persoane, în principal din Orientul Mijlociu, în timpul crizei refugiaţilor din 2015-2016, este încă proaspătă în memoria multor persoane.

UPDATE 17:17 Decizia Germaniei de a îngheţa certificarea gazoductului Nord Stream 2 este inacceptabilă şi va conduce la prejudicii irevocabile în relaţiile bilaterale, a declarat miercuri Ministerul de Externe al Rusiei, citat de Reuters și Agerpres.

Decizia ar conduce de asemenea la o creştere inevitabilă şi rapidă a preţului gazelor, a adăugat ministerul. Germania a oprit luna trecută proiectul gazoductului Nord Stream 2 pe sub Marea Baltică, conceput pentru a dubla fluxul de gaz rusesc direct în Germania, după ce Rusia a recunoscut oficial două regiuni separatiste din estul Ucrainei.

Investitorii Nord Stream 2 au dreptul de a intenta proces împotriva Berlinului, a precizat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, citată de agenţia RIA Novosti.

'Răspunderea pentru consecinţele acestor acţiuni ilegitime, care pun sub semnul întrebării reputaţia Germaniei ca partener economic străin de încredere, revine în întregime părţii germane.

În acest sens, investitorii proiectului au un drept inalienabil de a formula pretenţii împotriva Berlinului la nivel internaţional în instanţele de arbitraj pentru despăgubiri', a explicat Zaharova într-un comentariu pe site-ul Ministerului de Externe de la Moscova.

UPDATE 17:13 Rusia a ameninţat miercuri, în plină invazie a Ucrainei, că nu va mai trimite în spaţiu sateliţii operatorului OneWeb şi a cerut retragerea Guvernului britanic din acest proiect, precum şi garanţii privind utilizarea non-militară a acestuia, informează AFP, citat de Agerpres.

Pe 5 martie, o rachetă Soiuz, operată de OneWeb şi Arianespace, ar trebui să fie lansată de pe cosmodromul rusesc Baikonur din Kazahstan având la bord 36 de sateliţi.

Ei ar urma să se alăture celor 428 de sateliţi plasaţi deja pe orbită în cadrul proiectului şi care formează o 'constelaţie' concepută pentru a furniza internet de mare viteză în lumea întreagă.

Însă agenţia spaţială Roscosmos, care administrează cosmodromul Baikonur, a dat un ultimatum Guvernului de la Londra după adoptarea unor sancţiuni financiare masive împotriva Moscovei, în semn de represalii după atacul armat demarat împotriva Ucrainei.

'Ţinând cont de atitudinea ostilă a Marii Britanii faţă de Rusia, una dintre celelalte condiţii pentru a trimite aparatele în spaţiu pe 5 martie este ca Guvernul britanic să nu mai fie acţionar în cadrul proiectului OneWeb', au anunţat reprezentanţii Roscosmos. Acţionar majoritar, Guvernul de la Londra deţine 42,2% din acest proiect alături de grupul indian Bharti, potrivit Roscosmos.

Totodată, Moscova cere 'garanţii juridice constrângătoare pentru ca OneWeb să nu folosească aceşti sateliţi în scopuri militare şi să nu propună serviciile sale unor structuri militare', a adăugat Roscosmos într-un comunicat.

Roscosmos le-a cerut autorităţilor de la Londra să răspundă acestui ultimatum înainte de 4 martie ora 18:30 GMT, în mod contrar 'racheta va fi retrasă de pe rampa de lansare', dar a dat asigurări că un eventual refuz al Guvernului britanic nu va avea 'consecinţe economice importante' pentru sectorul spaţial al Rusiei.

Reprezentanţii Roscosmos au mai spus că administratorii proiectului OneWeb nu dispun de un alt mijloc 'pe termen scurt' pentru a-şi trimite sateliţii în spaţiu în afara rachetelor Soyuz.

În virtutea unui contract cu Arianespace confirmat în septembrie 2020, 16 lansări ale unor rachete Soyuz sunt prevăzute între decembrie 2020 şi sfârşitul anului 2022 pentru a finaliza plasarea pe orbită a unei reţele care necesită 648 de sateliţi pentru a putea să funcţioneze.

Săptămâna trecută, Rusia şi-a suspendat lansările de la baza spaţială Kourou din Guyana Franceză şi şi-a rechemat personalul tehnic din acea bază, ca reacţie la sancţiunile europene împotriva Moscovei. 

UPDATE 16:59: Preţul gazelor în Europa a crescut miercuri, iar la Bursa de la Amsterdam cotaţiile la gaze naturale au atins un nivel record, din cauza temerilor că sancţiunile impuse Rusiei de UE ar putea atinge livrările de gaze, unele nave care transportau gaze naturale lichefiate ruseşti schimbându-şi direcţia, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Navele ruseşti nu mai au voie să intre în porturi din Marea Britanie, a anunţat luni ministrului britanic al Transporturilor, Grant Shapps.

Oficialii din unele state din UE au spus că blocul comunitar ia în considerare interdicţii asupra navelor din Rusia. Marţi, Parlamentul European a cerut închiderea porturilor din UE pentru vapoarele ruseşti sau pentru navele care merg sau vin din Rusia.

Traderii consideră că aceste informaţii arată tendinţa în domeniul transporturilor şi ar putea fi anunţată o posibilă înăsprire a măsurilor împotriva Rusiei, care furnizează aproape 40% din gazele blocului comunitar.

Nu toate statele primesc livrări direct din Rusia dar dacă ţări cum ar fi Germania, cel mai mare consumator de gaz rusesc, ar primi mai puţin din Rusia, cantitatea ar trebui înlocuită cu gaze din alte regiuni, de exemplu din Norvegia.

Miercuri, la Bursa de la Amsterdam cotaţiile la gaze cu livrare în luna martie au atins nivelul record pe parcursul zilei de 185 euro pe tonă, depăşind precedentul record de 184,95 în decembrie 2021.

'Evoluţia preţului de miercuri nu se bazează pe schimbările fundamentale al echilibrului pieţei gazelor din Europa. Principala cauză a avansului semnificativ de Bursa de la Amsterdam este percepţia privind o sporire a riscului sancţiunilor europene care să afecteze exporturile de energie ale Rusiei', a apreciat Leon Izbicki, analist la Energy Aspects.

În pofida invaziei Ucrainei de către Rusia, livrările de gaze ruseşti spre Europa prin diverse conducte au rămas în mare parte nemodificate până acum.

Chiar şi gazele care vin din Rusia prin conductele care străbat Ucraina rămân la un nivel robust.

Dar traderii şi analiştii spun că actualul conflict şi escaladarea sancţiunilor ar putea modifica fluxul de gaze, ceea ce provoacă creşterea preţurilor.

UPDATE 16:49: Sancţiunile financiare aspre impuse de SUA, Uniunea Europeană şi aliaţii occidentali au dat o 'lovitură serioasă' economiei Rusiei, a recunoscut purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmite dpa, citat de Agerpres.

'Economia rusă se află acum sub o presiune serioasă şi o lovitură serioasă, aş spune', a afirmat Peskov.

El a adăugat însă: 'Există o marjă de siguranţă, există potenţial şi există planuri. O muncă neobosită este în desfăşurare. Vom rămâne în picioare'.

Potrivit lui Peskov, Rusia are încă rezerve pentru a-şi proteja economia.

Rusia va răspunde sancţiunilor Occidentului cu un 'cap limpede' şi 'fără a se împuşca singură în picior', a mai spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Efectele măsurilor punitive ale Occidentului au fost vizibile mai ales în sectorul bancar. Multe bancomate au rămas fără bani şi, în unele cazuri, nu mai sunt posibile nici plăţile cu carduri.

Prăbuşirea cursului rublei îi face de asemenea pe ruşi să se teamă tot mai mult că economiile lor ar putea s-ar putea evapora. În acest timp, Banca Centrală a Rusiei afirmă că situaţia este sub control.

UPDATE 14:22: Primarul orașului Herson, Igor Kolykhayev, spune că orașul nu a căzut în mâinile rușilor. În acest fel el dezminte afirmațiile făcute de ministrul Apărării rus miercuri dimineața.

Ministerul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a afirmat, miercuri dimineața, că orașul Hherson, din sudul Ucrainei, este controlat de Rusia.

Acest lucru a fost dezmințit de primarul Igor Kolykhayev. Acesta a recunoscut că orașul a fost „complet înconjurat” de forțele rusești, dar este încă sub control ucrainean, scrie Sky News.

Un consilier al președintelui ucrainean a reiterat că Rusia nu a capturat Hersonul, dar că luptele de stradă sunt în curs de desfășurare.

”Orașul nu a căzut, continuăm să ne apărăm", a declarat Alexei Arestovych, conform Mediafax. 

UPDATE 14:15: Negocierile Ucraina - Rusia vor fi reluate astăzi. Sursele merg spre această direcție, dar Kievul nu confirmă. 

UPDATE 14:00: O înregistrare video postată miercuri pe social media de un consilier al ministrului de interne ucrainean arată o persoană îmbrăcată în civil care se apropie de un tanc şi apoi ridică şi flutură drapele ucrainene, strigând 'Glorie Ucrainei!, relatează Reuters.

Consilierul Anton Heraşcenko a afirmat că în video apar civili din Herson, aflat în sudul Ucrainei, luând drapele de la invadatorii ruşi în centrul oraşului.

Anterior, Heraşcenko vorbise despre victime multiple în rândul civililor, precizând că populaţia din Herson îşi apără oraşul folosind sticle incendiare, scrie Agerpres. 

UPDATE 13:05: Oficialii ucraineni susțin că au dejucat o tentativă de asasinat împotriva președintelui Volodimir Zelenski.

Oficialii ucraineni au declarat că o unitate a forțelor speciale cecene, cunoscută sub numele de ”Kadîroviți”, a fost implicată într-un plan de asasinare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Sky News.

Planul a fost dejucat.

Șeful securității ucrainene, Oleksiy Danilo, a declarat: ”Suntem conștienți de operațiunea specială care pe care urma să o pună în aplicare Kadîroviți pentru a-l elimina pe președintele nostru”.

Danilo a mai spus că Ucraina a fost informată despre complot de către membrii ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei.

UPDATE 13:00: Oficialii din Ucraina au actualizat numărul estimat al victimelor războiului și au anunțat că aproape 6.000 de soldați ruși au fost uciși de la începerea conflictului armat, anunță Sky News, conform Mediafax. 

Potrivit oficialilor ucraineni, 5.840 de militari ruși au murit în timpul celor șapte zile de conflict.

Între 24 februarie și 2 martie, militarii au fost uciși în timpul operațiunilor militare, susține sursa.

Mai devreme, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că numărul victimelor se apropie de 6.000.

Partea ucraineană mai susține că pe lista cu pierderi ale rușilor sunt și 30 de avioane, 31 de elicoptere, 211 tancuri, 862 de mașini blindate, 82 de sisteme de artilerie, 9 sisteme de luptă antiaeriană, 60 de rezervoare de combustibil și 355 de vehicule.

UPDATE 13:00: Sute de muncitori și localnici au blocat un drum de acces la o centrală nucleară ucraineană din apropierea orașului Enerhodar din sud-estul Ucrainei, în timp ce forțele rusești avansează în zonă, potrviit CNN, transmite Mediafax. 

Videoclipurile postate pe pagina de Facebook a autorității locale din Enerhodar au arătat o mulțime mare de oameni purtând steaguri ucrainene care blochează drumul.

De asemenea, camioane de gunoi sunt folosite pentru a bloca șoseaua.

Dmytro Orlov, primarul din Enerhodar, a declarat pe pagina sa de Facebook: „Am transmis poziția orașului nostru și a locuitorilor săi că ZNPP (Centrala Nucleară din Zaporizhzhia) se află sub protecție de încredere, că lucrătorii săi și locuitorii din Enerhodar se află sub steaguri ucrainene”.

”Toate serviciile municipale lucrează în regim de urgență. Nimeni nu are de gând să predea orașul. Oamenii sunt hotărâți", a adăugat Orlov.

Rusia a informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că forțele sale militare au preluat controlul asupra teritoriului din jurul centralei din Zaporizhzhia, a declarat marți directorul general Rafael Mariano Grossi.

UPDATE: 11.20:  Spania a decis să trimită "material militar ofensiv" pentru "rezistenţa ucraineană", a afirmat miercuri şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, în timpul unei intervenţii în faţa Camerei Deputaţilor, informează AFP.

"Pentru că văd că există grupuri (politice) care pun în discuţie angajamentul guvernului" spaniol de a participa la ajutorul militar acordat Ucrainei, "vreau să vă anunţ de asemenea că Spania va livra material militar ofensiv rezistenţei ucrainene", a declarat Sanchez, care conduce un guvern de stânga, scrie Agerpres.

Într-o intervenţie care a avut loc la solicitarea lui, Sanchez s-a lansat într-un atac la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin, pe care l-a acuzat că dispreţuieşte democraţia şi nu vrea ca Europa să se întărească.

"Putin se teme de Europa pentru că se teme de democraţie, din acest motiv atacă Europa. Din acest motiv vrea să termine cu construcţia unei Europe puternice. (...) Rar se produc războaie între două naţiuni democratice", a spus el, citat de El Pais.

"Invazia rusă în Ucraina calcă în picioare dreptul internaţional, dar s-a lovit de respingere internaţională", a subliniat premierul spaniol, adăugând că "Putin ne-a amintit că NATO este mai necesară ca oricând".

UPDATE 10:45: Oraşul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei este bombardat continuu, evacuarea fiind imposibilă, iar la Herson, pe ţărmul Mării Negre, forţele ruse au încheiat încercuirea, au anunţat miercuri autorităţi ucrainene şi ruse citate de Reuters şi AFP.

"Luptăm, nu încetăm să ne apărăm patria", a declarat Vadim Boicenko, primarul Mariupolului, în direct la televiziunea ucraineană.

UPDATE 10:30:  Ministrul Apărării din Rusia, Serghei Șoigu, a transmis, miercuri, că rușii au preluat controlul în orașul ucrainean Herson.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat instaurarea controlului asupra orașului Herson, conform Mediafax. 

Ocuparea orașului Herson a fost confirmată și în presa rusă, potrivit CNN. Presa rusă l-a citat pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov.

Infrastructura civilă, facilitățile de susținere a vieții și transportul urban funcționează normal, a declarat Konashenkov, potrivit agenției de presă de stat TASS.

UPDATE 08:50: Marţi seara, când preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi-a ţinut în Congres discursul despre Starea Uniunii, mulţi parlamentari şi oficiali prezenţi au purtat culorile drapelului ucrainean - galben şi albastru, transmite Reuters.

Printre zecile de politicieni care şi-au arătat astfel solidaritatea cu Ucraina invadată de Rusia au fost atât democraţi, cum ar fi Lori Trahan, cât şi republicani ca Victoria Spartz, membră a Camerei Reprezentanţilor, născută în Ucraina.

Prima Doamnă a Americii, Jill Biden, a participat şi ea la ceea ce Reuters numeşte "diplomaţia modei", purtând pe mânecă o broderie cu floarea-soarelui, floarea naţională a Ucrainei; Casa Albă a comunicat că a fost un gest de solidaritate cu poporul ucrainean.

Secretarul american pentru energie, Jennifer Granholm, a explicat pe Twitter că a purtat o eşarfă cu elemente galbene şi albastre primită anul trecut de la ministrul ucrainean de externe.

Alţi parlamentari au purtat steguleţe ucrainene pe care uneori le-au fluturat pentru a-şi arăta susţinerea faţă de remarcile lui Biden.

Chiar şi guvernatoarea statului Iowa, Kim Reynolds, care a dat replica din partea Partidului Republican la discursul preşedintelui, avea la rever o insignă cu steagul Ucrainei.

Reuters consemnează că mesajul prezidenţial despre Starea Uniunii a fost primul rostit de Joe Biden de la preluarea mandatului, dar nu şi primul la care moda a atras atenţia. În 2019, parlamentarele democrate au purtat mai ales alb pentru a marca 100 de ani de când femeile au primit drept de vot în Statele Unite.

Marţi a existat şi o notă discordantă: republicana Lauren Boebert, aflată la primul mandat în Congres, a apărut într-o ţinută complet neagră, cu cuvintele "Drill Baby Drill" (un îndemn la foraje petroliere) brodate cu auriu pe un şal, pentru a cere suplimentarea producţiei de energie în SUA. 

UPDATE 08:40: Turcia a continuat să respingă accesul navelor militare ruse în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, a anunţat marţi seară ministrul de externe turc Mevlüt Cavusoglu, într-o declaraţie la postul de radio Habertürk, potrivit DPA.

Conform Convenţiei de la Montreux din 1936, Turcia are controlul asupra celor două strâmtori care fac legătura între Marea Neagră şi Marea Mediterană. Deşi navele comerciale pot traversa liber strâmtorile pe timp de pace, navele militare sunt supuse anumitor restricţii.

Moscova a formulat cereri pentru trecerea navelor sale şi ulterior a retras solicitările după ce partea turcă i-a cerut acest lucru, a adăugat Cavusoglu.

Rusia solicitase trecerea anumitor nave, care nu sunt înregistrate, în Marea Neagră.

Potrivit EFE, solicitarea părţii ruse a fost făcută pentru patru vase în zilele de 27 şi 28 februarie, altfel spus, în plină invazie.

"Nu am permis trecerea a patru nave ruseşti prin Bosfor. Le-am transmis acest lucru ruşilor într-un mod foarte civilizat. Nici Rusia şi nici nimeni altcineva nu trebuie să se simtă ofensat", a menţionat ministrul turc, citat de EFE, conform Agerpres. 

UPDATE 6:30: 

Ministerul Apărării din Ucraina a postat un clip video cu ce s-a întâmplat în a şasea zi a războiului. 

UPDATE 6:10:

Curtea Internaţională de Justiţie a anunţat că va audia mai multe persoane privind războiul din Ucraina. Sunt acuze de genocid, pe măsură ce luptele se intensifică. Curtea, cu sediul la Haga, va ţine audierile pe 7 şi 8 martie ca urmare a unei plângeri în acest sens din partea Ucrainei. 

PRESS RELEASE: the #ICJ will hold public hearings in the case concerning Allegations of Genocide under the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (#Ukraine v. #RussianFederation) on 7 and 8 March 2022 https://t.co/CPTJJQ1U7L pic.twitter.com/wDWUqgJn3w

— CIJ_ICJ (@CIJ_ICJ) March 1, 2022

UPDATE 6:05:

Oleksiy Danilor, şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare din Ucraina, a transmis că a primit informaţii despre un complot penru asasinarea preşedinteului Volodimir Zelenski. Informaţiile ar fi fost primite de la membri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) "care nu sunt dispuşi să participe la acest război sângeros". 

"Pot spune acum că grupul de elită Kadyrov care venise în Ucraina pentru a-l elimina pe preşedintele nostru a fost distrus", a mai spus Danilov, citat de The Moscow Times. 

UPDATE 05:55: Trupe aeropurtate ruse au debarcat la Harkov în cursul nopţii de marţi spre miercuri, a indicat armata ucraineană, făcând cunoscut că în oraşul din estul Ucrainei luptele sunt în curs de desfăşurare, notează AFP. 'Trupele aeriene ruse au aterizat la Harkov (...) şi au atacat un spital' local, a declarat armata ucraineană într-un comunicat pe reţeaua Telegram. 'Lupte sunt în curs între invadatori şi ucraineni', a precizat armata. 

UPDATE 05:45: Peste 100 de locuitori au fost deja răniţi în raidurile aeriene ale Rusiei asupra oraşului-port Mariupol din sud-estul Ucrainei, potrivit primarului Vadim Boişenko, notează dpa."Numărul civililor răniţi creşte în fiecare zi", a declarat miercuri în zori Vadim Boişenko pentru agenţia ucraineană de presă UNIAN.

"Astăzi sunt 128 de oameni în spitalele noastre. Medicii noştri nici măcar nu se mai duc acasă", a adăugat el.

Mariupol se află în apropierea zonelor separatiste din estul Ucrainei şi este ultimul port major aflat sub control guvernamental la Marea Azov, potrivit Agerpres.

UPDATE 04:40: Boeing a anunțat marți că își va suspenda serviciile operaționale către companiile aeriene ruse (piese de schimb, întreținere și suport tehnic), precum și „operațiunile majore” la Moscova, scrie AFP.

UPDATE 04:20: Compania Ford a anunțat marți seară că își suspendă operațiunile din Rusia ca urmare a invaziei Ucrainei. În ultimii ani, Ford și-a încetat în mod semnificativ operațiunile din Rusia, care acum se concentrează exclusiv pe producția de furgonete comerciale.

UPDATE 04:00: Apple a anunţat marţi că şi-a suspendat vânzarea tuturor produselor sale în Rusia, după ce a luat deja mai multe măsuri ca răspuns la invazia Ucrainei, urmând numeroase companii care au optat să se distanţeze de Moscova, notează AFP. Producătorul de telefoane iPhone, computere Mac şi tablete iPad a explicat într-un mesaj transmis AFP că a oprit exporturile în Rusia săptămâna trecută. De asemenea, a limitat anumite servicii, precum soluţia de plată Apple Pay şi a eliminat aplicaţiile media de stat ruseşti RT şi Sputnik din magazinul său online AppStore.

Apple a dezactivat şi funcţia permiţând raportarea în direct a incidentelor pe Apple Maps din Ucraina 'ca măsură de siguranţă şi de precauţie pentru cetăţenii ucraineni'. 'Vom continua să evaluăm situaţia şi suntem în comunicare cu guvernele relevante afectate de măsurile pe care le luăm', a indicat Apple în mesajul său. Guvernul ucrainean, care a lansat apeluri de ajutor peste tot, l-a interpelat în mod specific Apple şi şeful său, Tim Cook. 

UPDATE 03:10: "Consiliul World Athletics a convenit să impună sancţiuni împotriva federaţiilor membre ale Rusiei şi Belarusului, ca o consecinţă a invaziei Ucrainei. Toţi sportivii, personalul suport şi oficialii din Rusia şi Belarus vor fi excluşi de la toate evenimentele World Athletics Series, cu efect imediat.

Evenimentele viitoare includ Campionatele Mondiale de Atletism Oregon 22, Campionatele Mondiale de Atletism în sală Belgrad 22 şi Campionatele Mondiale de Atletism pe şosea Muscat 22, care încep vineri, în Oman. Consiliul a convenit, de asemenea, să ia în considera

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News