Președinții Rusiei și Belarusului au convenit să desfășoare un grup regional comun de trupe, a declarat luni Alexandr Lukașenko la o întâlnire de securitate, scrie Interfax.

"În legătură cu agravarea de la granițele de vest ale statului Uniunii, am convenit să desfășurăm o grupare regională a Federației Ruse și a Republicii Belarus. Toate acestea sunt conform documentelor noastre. Dacă nivelul de amenințare ajunge la nivelul actual, după cum este acum, începem să folosim gruparea statelor Uniunii", a spus el (citește AICI).

Vâlcu: Belarusul s-ar angaja într-o aventură!

Jurnalistul Val Vâlcu, prezent fiind în emisiunea Newspass, moderată de Laura Chiriac, a făcut câteva remarci privitoare la angajarea Belarusului într-un război alături de Rusia: 

„În ceea ce privește lansările de rachete asupra orașelor din Ucraina, ținta este populația Moscovei și a Sankt Petersburg-ului. Putin dă un semnal de forță, arată că poate retalia (n.r. a modela), cum se spune acum, iar în ceea ce-l privește pe Lukașenko, din punctul lui de vedere, el oricum dispare odată cu Putin, așa că un război în plus sau în minus... .

Nu știu ce ar putea aduce intrarea Belarusului în război, pentru că la fel de bine se poate dezagrega armata Belarusului. Vedem că abia mai ține pasul armata Rusiei. Vă dați seama ce corupție, ce haos trebuie să fie în armata Belarusului, care oricum nu făcea mai nimic. Se văd probabil tancurile din care cad piese, rachetele care nu funcționează și restul defectelor structurale. Nu mai vorbim de sentimentul publicului, de soldați, de mobilizarea personalului. Cum justifici așa ceva? Oamenii aceia au și ei măcar un radio, dacă nu Internet, și cam știu ce se întâmplă în lume. Că n-au curaj, că nu pot să protesteze, că au fost falsificate alegerile în Belarus, da, dar moralul cred că este mai scăzut decât al armatei ruse, care vine din fundurile stepei. Ăștia, din Europa, se gândesc, poate, și ce vor avea de plătit ca despăgubiri în cazul în care Belarus se angajează într-o astfel de aventură. La capătul liniei așteaptă nota de plată.

Aceste atacuri nu au o noimă militară. Nu poți să zici că atacă poduri, atacă linii de apărare, ci trag propriu-zis în civili. Ar avea sens dacă ai spune că se duc, din nou, peste Kiev, că încearcă să ia prin nord, că ucrainenii s-au concentrat în sud și vin acum și ocupă Kievul. Nu are noimă, au dărâmat câteva blocuri, au lovit lângă ambasadă. Răspunde terorizând civili. “, a spus jurnalistul Val Vâlcu.

Eventualitatea folosirii armelor nucleare tactice

Val Vâlcu a spus și care ar fi impedimentele pe care Putin le are în a utiliza armele nucleare tactice în Ucraina:

„Atacurile nucleare ar fi sfârșitul lui Putin. În primul rând, printr-un atac nuclear, ar ataca și ruși. Nu poți să spui că în regiune sunt doar ucraineni și ne răzbunăm pe ei. Populația rusofonă locuiește în aceleași orașe și sate. În al doilea rând, condamnarea internațională ar fi totală. India are resentimente, joacă dublu, face aprovizionare cu armament din Rusia și nu condamnă agresiunea din Ucraina, China, la fel, în opinia mea, i-a lăsat pe ruși să greșească și s-au schimbat jocurile. A folosi acele obuze nucleare tactice, ce poate câștiga? Acea zonă nu poate să o ocupe, pentru că s-ar iradia soldații ruși care merg acolo. Bun, dacă îi trimiți la Cernpbîl să sape gropi cu lopata de infanterie, te poți aștepta la un astfel de derapaj, dar, până la urmă, nu cred că ar vrea armata, generalii. Chiar acest general Sergey Surovikin, nici el nu cred că și-ar trimite soldații într-un loc unde au dat cu arme nucleare, fie ele și tactice“, a mai spus Val Vâlcu.

Zelenski, ținta atacurilor lui Putin

În contextul în care bombardamentele de luni au vizat și zonele centrale din Kiev (vezi AICI), inclusiv cea în care Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei își are biroul, Val Vâlcu a spus și de ce este greu de crezut că acesta ar putea fi ținta unui atac:

„Eu nu-mi aduc aminte să poată fi cineva scos din scenă prin bombardamente, cu excepția unui general iranian care se foia prin Irak și a fost lovit de americani cu o dronă. S-a încercat cu bombardarea orașului Tripoli în Libia lui Gaddafi și nu l-au nimerit. Nu stătea în palatul prezidențial, ci era într-un alt dispozitiv secret. Nu cred că Zelenski stă la biroul 16 de la etajul 2, ca orice funcționar, în vreme de război. (...) Ați văzut și acel accident auto, mergea coloana lui Zelenski fără girofar și semnale, că altfel ar fi fost ușor de nimerit. S-a ciocnit cu cineva care nu a dat prioritate“, e de părere jurnalistul.

Îndemnurile lui Elon Musk și avarierea podului Crimeea

Miliardarul Elon Musk, CEO-ul Tesla, a făcut pe Twitter mai multe declaraţii care au şocat. Acesta a spus că Crimea aparţine Rusiei, a propus refacerea referendumurilor de anexare a regiunilor din Ucraina, dar sub supravegherea ONU, şi afirmă că Ucraina nu are şanse să câştige războiul cu Rusia (citește AICI).

„Sincer, nu-l urmăresc pe Elon Musk. Are interesele sale, se bagă și el în seamă, dar eu aș urmări ce a zis președintele Biden, care compară actuala criză cu cea a rachetelor din 1962, face trimitere explicită la John Kennedy, și aș privi asta în contextul alegerilor de peste o lună din SUA. Un politician cu experiență nu evocă o criză dacă nu o poate și stăpâni. Faptul că până în noiembrie va reuși să depășească această criză similară celei pe care a gestionat-o Kennedy, nu poate să fie decât de bine pentru democrați.

Podul Kerci este terci (vezi AICI). Nu va putea fi reparat la vreme de iarnă, deci Rusia are dificultăți în a muta trupe, combustibil, de a jongla în regiunea respectivă și până la asta, e o problemă de imagine și chiar a luat-o personal Putin“, a conchis Val Vâlcu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News