Raport MCV. România, monitorizată pe Justiție
Comisia Europeană a publicat, miercuri, analiza privind măsurile întreprinse de România în ultimul an, în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV). Raportul arată progresele înregistrate către îndeplinirea obiectivelor MCV și indică domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare.
"România este pe drumul cel bun și trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupției reprezintă în continuare cea mai mare provocare și cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015. A crescut încrederea românilor în sistemul judiciar, în general, și în urmărirea penală a cazurilor de corupție, în special, pe fondul unei creșteri a nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său. Continuând împreună în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetățenilor, Comisia își va menține sprijinul față de eforturile României de a obține rezultate în ceea ce privește independența numirilor în funcții de conducere din sistemul judiciar, finalizarea inițiativelor legislative în curs și combaterea sistematică a corupției", a precizat a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.
Citește și: Raportul MCV critică Parlamentul şi corupția unor magistrați
Raportul evaluează progresele recente realizate de România. Această evaluare evidențiază o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă. Acest lucru s-a reflectat în creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general și în urmărirea penală a actelor de corupție, în special. Menținerea acestei tendințe a fost posibilă printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul său, inclusiv prin disponibilitatea arătată de membrii acestuia de a apăra cu mai multă consecvență independența justiției și prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce privește asigurarea consecvenței jurisprudenței. Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce privește numirile în posturi de conducere.
Parlamentul, reticent în aplicarea unor decizii judecătorești definitive
În același timp, persistă un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate și construite pe baze și mai sigure. Deși punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre guvern și sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluționate. Există în continuare o lipsă de consecvență în unele hotărâri ale instanțelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale. De asemenea, cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.
UE, rol decisiv în rededierea deficiențelor sistemului judiciar
Comisia consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunitățile oferite de fondurile UE și dialogul constructiv cu Comisia și cu numeroase state membre continuă să reprezinte un sprijin valoros pentru consolidarea reformelor în România. Această evaluare este împărtășită de cetățenii români, astfel cum arată un sondaj Eurobarometru Flash recent publicat, realizat în noiembrie 2014: 79 % dintre cetățenii români sunt de acord că UE ar trebui să aibă un rol în combaterea corupției și în remedierea deficiențelor sistemului judiciar. În plus, 73 % dintre români consideră că UE a avut un impact pozitiv în ceea ce privește remedierea deficiențelor sistemului judiciar al României, iar 67 % cred că implicarea UE a avut un impact pozitiv asupra combaterii corupției.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News