Între 2014-2018, potrivit Raportului Inspecției Judiciare privind activitatea DNA obținut de luju.ro, au fost formulate 5.935 solicitări DNA, dintre care 5.762 au fost aprobate. Verificările Inspecției Judiciare au arătat că au existat instanțe unde judecătorii au aprobat toate cererile de emitere a unor mandate de supraveghere tehnică, fiind vorba de curțile de apel și instanțele teritoriale de pe raza acestora din Cluj, Pitești și Timișoara, informează Mediafax.

Cifrele în procente

În ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție, procentajul de aprobare a cererilor DNA privind emiterea unor mandate de supraveghere a magistraților este de 98,85%. Procentele în care au fost admise cererile de emitere a unor mandate de supraveghere pentru judecători și procurori sunt, potrivit Raportului Inspecției Judiciare privind activitatea DNA între 2014-2018: Înalta Curte de Casație și Justiție – 98,85%; Curtea de Apel Alba Iulia și instanțele arondate – 97,13%; Curtea de Apel Bacău și instanțele arondate – 99,55%; Curtea de Apel Brașov și instanțele arondate – 98,14%; Curtea de Apel București și instanțele arondate – 98,46%; Curtea de Apel Cluj și instanțele arondate – 100%; Curtea de Apel Constanța și instanțele arondate – 98,82%; Curtea de Apel Craiova și instanțele arondate – 99,28%; Curtea de Apel Galați și instanțele arondate – 97,53%; Curtea de Apel Iași și instanțele arondate – 90,86%; Curtea de Apel Oradea și instanțele arondate – 98,16%; Curtea de Apel Pitești și instanțele arondate – 100%; Curtea de Apel Ploiești și instanțele arondate – 93,33%; Curtea de Apel Suceava și instatele arondate – 93,72%; Curtea de Apel Târgu Mureș și instanțele arondate – 98,28%; Curtea de Apel Timișoara și instanțele arondate – 100%; Curtea Militară de Apel și instanțele arondate – 94,73.

Potrivit sursei citate, Inspecția Judiciară a constatat și că, în considerentele hotărârilor, era copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor de supraveghere, motivarea judecătorului fiind inexistentă, la fel și controlul efectiv al judecătorului în legătură cu indeplinrea condițiilor pentru emiterea mandatelor. “Un prim aspect constatat este acela că, la o parte din instanțele verificate, majoritatea încheierilor prin care s-au dispus soluții de admitere a cererilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției – Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală și Structura Teritorială, nu cuprind motivele de fapt și/sau de drept, care au fost avute în vedere de judecătorul de drepturi și libertăți, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 139 și următoarele Cod Procedură penală.

Astfel, verificările efectuate prin sondaj la dosarele înregistrate în perioada 2014-2018, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au relevat că, în foarte multe cazuri, în considerentele hotărârilor prin care s-au admis cererile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție era copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor în discuție, după care era menționată, eventual (nu în toate cazurile), ordonanța prin care s-a dispus începerea urmăririi penale și era inserat conținutul dispozițiilor procedurale care reglementau condițiile prevăzute de lege pentru a se putea dispune măsură solicitată, controlul efectiv al judecătorului fiind rezumat la o frază în care se constată îndeplinirea acestor condiții", se arată în raportul Inspecției Judiciare privind activitatea DNA între 2014-2018.

Nu există motivare efectivă

Inspectorii judiciari mai arată că, în hotărârile respective, nu exista o motivare efectivă, care să vizeze fiecare persoană și măsură dispusă și în care să se facă trimitere la probele din dosarul de urmărire penală sau la filele la care se regăseau acestea, astfel încât să se poată constata că ar fi existat un control efectiv al judecătorului cu privire la îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege. În ceea ce privește soluțiile pronunțate de instanțele investite cu privire la solicitările de dispunere a unor măsuri de supraveghere tehnică formulate de Direcția Națională Anticorupție, Inspecția Judiciară arată că, din datele transmise, a rezultat că cele mai multe dintre aceste cereri au fost admise.

Astfel, procentajul de admitere era situat între 90,86, pentru cererile înregistrate la Curtea de Apel Iași și instanțele arondate acesteia și 100%, pentru cererile înregistrate pe rolul instanțelor din raza teritorială a Curții de Apel Cluj, Curții de Apel Pitești și Curții de Apel Timișoara – 4 cereri au fost admise în parte, procentajul mediu de admitere la nivel național fiind de 97,08%.

"Ori, în condițiile în care procentul mediu de admitere la nivel național al cererilor cu acest obiect este de 97,08%, considerăm că lipsa unor minime argumente care să facă trimitere la probele din dosarul de urmărire penală, pentru fiecare persoană/măsură vizată, duce la concluzia că nu a existat un control efectiv al judecătorului cu privire la îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 139 și următoarele Cod Procedură Penală, fapt ce constituie o vulnerabilitate majoră pentru actul de justiție, din perspectiva echității procedurii, dar și a respectării dreptului la viață privată și de familie a persoanelor vizate de aceste măsuri“, se mai arată în raportul Inspecției Judiciare privind activitatea DNA între 2014-2018.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News