Data publicării: 02.06.2021 13:58

Ramona Iulia Chiriac, numită şef al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. Mandatul ei începe la 1 iulie

Ramona Iulia Chiriac a fost numită şef al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, iar mandatul său va începe luna viitoare, informează un comunicat al CE transmis miercuri.

Ramona Iulia Chiriac va fi reprezentanta oficială a Comisiei Europene în România, sub autoritatea politică a preşedintelui Ursula von der Leyen. Ea are cetăţenie română şi este diplomat de carieră, cu o experienţă de aproape 20 de ani în afaceri europene, dobândită inclusiv la nivel local, în România.

'Prin prisma funcţiilor pe care le-a ocupat, a dobândit competenţe solide de comunicare strategică şi de reprezentare politică, precum şi o cunoaştere aprofundată a contextului politic din România, ceea ce o face foarte potrivită pentru conducerea Reprezentanţei Comisiei în ţară', se arată în comunicatul citat.

Cine este Ramona Iulia Chiriac

Ramona Iulia Chiriac este consul general al României în Landul Bavaria din 2016 şi face parte din serviciul diplomatic român din 2008. Înainte de această experienţă de peste zece ani în funcţii diplomatice, a lucrat în administraţia publică centrală şi locală din România, având atribuţii legate în special de pregătirea autorităţilor locale române pentru aderarea ţării la UE.

În cadrul Ministerului Integrării Europene din România a fost responsabilă în special de promovarea valorilor UE, de furnizarea de informaţii privind oportunităţile de finanţare, precum şi de diseminarea cunoştinţelor despre UE prin organizarea de conferinţe, seminare, campanii de informare şi ateliere.

A absolvit Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoc. Ramona Iulia Chiriac are două diplome de master, una în studii europene şi alta în studii de gen.

Comisia Europeană are reprezentanţe în toate capitalele statelor membre ale UE şi birouri regionale la Barcelona, Bonn, Marsilia, Milano, Munchen şi Wroclaw. Şefii reprezentanţelor sunt numiţi de preşedintele Comisiei Europene şi sunt reprezentanţii săi politici în statul membru în care sunt detaşaţi.

Comisia Europeană, mesaj despre Planul de Redresare și Reziliență al României. Etapele următoare

Amintim faptul că CE a primit din partea României planul oficial de redresare și reziliență. Acest plan stabilește reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de redresare și reziliență.

Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al instrumentului de redresare al Uniunii Europene, NextGenerationEU, planul UE prin intermediul căruia aceasta își propune să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19. Mecanismul va furniza până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele (la prețurile din 2018). Această sumă este împărțită în granturi, în valoare totală de 312,5 miliarde EUR, și împrumuturi, în valoare de 360 de miliarde EUR. Mecanismul de redresare și reziliență va juca un rol esențialîn a ajuta Europa să iasă mai puternică din criză și în a asigura reușita tranziției verde și a celei digitale. Planul prezentat de România este rezultatul unui dialog intens derulat în ultimele luni între Comisie și autoritățile române, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Planul de redresare și reziliență al României

În cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, România a solicitat granturi în valoare de 14,3 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 15 miliarde EUR.

Planul se bazează pe următorii șase piloni: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența și politicile pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a Mecanismului de redresare și reziliență, până în 2026, vizând toate cele șapte domenii emblematice europene. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a Mecanismului de redresare și reziliență, până în 2026.

Etapele următoare

În următoarele două luni, Comisia va evalua planul prezentat de România pe baza celor unsprezece criterii stabilite în regulament și va transpune conținutul acestuia într-un act obligatoriu din punct de vedere juridic. Această evaluare va include, în special, o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice României emise în contextul semestrului european. Comisia va evalua, de asemenea, dacă planul alocă cel puțin 37 % din cheltuieli investițiilor și reformelor care sprijină obiectivele climatice și 20 % tranziției digitale.

Ca regulă generală, Consiliul va avea la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare.

Comisia a primit în prezent 22 de planuri de redresare și reziliență din partea următoarelor state membre: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia. Comisia va continua colaborarea intensă cu restul statelor membre pentru a le ajuta să elaboreze planuri de înaltă calitate, se arată în comunicatul de presă.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News