În fața amenințărilor ridicate de regimul Putin, se remarcă două tipuri de reacții. Statele Unite au fost ferme, introducând sancțiuni economice și pregătind apărarea militară, inclusiv rpin înarmarea guvernului de la Kiev. Dacă premierul David Cameron a avut o atitudine orientată inițial spre interesele economice ale  Marii Britanii, Parlamentul l-a chemat la ordine și a impus o linie dură în relația cu Moscova. În schimb, acolo unde guvernele conduc în relația cu democrația Parlamentară, cum se întâmplă în Germania și Franța, se adoptă decizii care au dus la eșecul politicii de apărare comune.  

Submarinele Rusiei, provocări la adresa României în Marea Neagră

Întrebări dure pentru liderii europeni

UE a creat o forță de intervenție rapidă pe care a folosit-o în Haiti sau Kosovo. Ce a căutat în Haiti și de ce nu intervine în Ucraina? De ce Germania și Franța nu au consultat cele 28 de state ale UE înainte de întâlnirea cu Putin de la Minsk? De ce UE nu reușește să ia decizia de a trimite forțe armate care să mențină sau să pună în practică acordul de la Minsk și asistă pasiv la continuarea acțiunii ruse asupra statului ucrainian? Un prim răspuns ar fi de frică, iar un al doilea răspuns este din complicitate. Unele state, care dictează politica UE, obțin profituri din relația cu Rusia, scrie directorul AID.

Moscova îl va debarca pe Putin

Argumentul diplomatic este că o atitudine belicoasă ar genera un conflict care crește exponențial și  ar ocupa întreaga Europă, cel puțin. Cumpănașu nu crede în această evoluție. Vladimir Putin nu ar putea explica de ce refuză prezența unei forțe de menținere a păcii, căci există deja probe din partea ONU privind crime produse împotriva civililor. Pe de altă parte, dacă s-ar trimite trupe pentru apărarea Ucrainei, Rusia va da înapoi. Regimul Putin nu va îndrăzni să omoare un singur soldat care nu este ucrainean, iar dacă va fi în stare, establishmentul de la Moscova îl va răsturna, scrie Cumpănașu, într-o analiză realizată cu asistența cercetătorilor Bogdan Munteanu și Cristiana Oriță.

Iată integral analiza realizată Alexandru Cumpănașu, directorul Asociației pentru Implementarea Democrației:

STUDIU DE CAZ PRIVIND FUNCȚIONAREA UNEI DEMOCRAȚII

Ca orice lider european, David Cameron, s-a uitat mai degrabă, în primă fază al războiului din Ucraina, la interesul personal, limitându-și “acțiunile” la simple vorbe suficient de diplomate pentru a nu provoca supărarea Fuhrerului de la Moscova.

Ipoteză confirmată. Axa Moscova-Budapesta-Belgrad, strategia lui Putin împotriva României

Fiind una dintre cele mai vechi democrații din lume, Marea Britanie a dat o lecție restului Europei, democrația având la bază stabilirea agendei Guvernului de către Parlament și nu invers, cum adesea se întâmplă în restul țărilor. Parlamentul britanic a luat atitudine, l-a „convaocat” în Parlament, și după o chelfăneală bună, David Cameron și-a adus aminte de democrație, astfel după audierea din Parlament, primul-ministru a anunțat afirmații dure despre acest caz din Ucraina: „Sancţiunile economice impuse Rusiei trebuie extinse şi înăsprite dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, nu va retrage trupele din Ucraina, a declarat David Cameron în faţa membrilor Comisiei parlamentare britanice pentru Relaţia cu Guvernul.” Astfel, săptămâna aceasta, premierul a anunțat de asemenea trimiterea de instructori militari în Ucraina pentru a consilia și antrena trupele ucrainene.”

Acest exercițiu ne prezintă o democrație funcțională, o democrație în care puterea nu o are un om, precum la Moscova, nu o are un prim-ministru precum în Germania, ci o are Parlamentul, care reprezintă în orice teorie privind definirea democrației instituția fundamentală a reprezentării voinței fiecărui popor.

În tot acest context, evenimentul de la Moscova de astăzi desăvârșește opera lui Vladimir Putin moștenitor a lui Lenin, Stalin și Hitler. „Opozantul rus Boris Nemțov a fost împușcat în centrul Moscovei în noaptea de vineri spre sâmbătă”, a anunțat politia capitalei. Într-un interviu recent, Boris Nemțov declară că se teme de președintele rus Vladimir Putin și că acesta ar putea să îl omoare din cauza opoziției sale față de razboiul din Ucraina, notează BBC. Casa Albă a condamnat "uciderea brutală" a lui Boris Nemțov și a cerut "guvernului rus să demareze o anchetă promptă, imparțiala și transparentă". De asemenea, Consiliul Național de Securitate al președintelui Barack Obama a postat pe Twitter un mesaj în care susține ca cei responsabili de moartea lui Nemțov trebuie să fie "aduși în fața justiției".

Nici măcar Hitler, Stalin sau Lenin nu au avut tupeul să declare că vor coordona personal investigațiile împotriva celor care au fost omorâți de propriul lor regim. Cinismul, perfidia și nebunia care l-au cuprins pe Putin întrece orice imaginație.

În urma rezultatului anchetei, mă aștept ca Fuhrerul să declare că în spatele asasinatului se află însuși Obama sau pur și simplu un grup de trecători deranjați de zgomotul liderilui opoziției.

Atitudinea impasibilă a lui Putin la tot ce înseamnă Occident astăzi demonstrează fie că deține controlul absolut al Rusiei și atunci nu face decât să pună în executare planul de recreare al Imperiului Rus, fie o teamă teribilă de un sfârșit precum al lui Nicolae Ceaușescu. Asasinatul demontrează încă o dată că orice minimă democrație în Rusia este inacceptabilă, intolerabilă și trebuie anihilată. Practic Putin s-a împușcat în picior pentru a se salva. O escaladare a demonstrațiilor la stradă putând conduce în cele din urmă la o adevărată revoluție. Și chiar dacă a pierdut pe plan internațional, la capitolul imagine (pe care Putin nu dă doi bani) a reușit să anihileze liderul unei posibile rebeliuni.

ESDP – POLITICA COMUNĂ DE SECURITATE ȘI APĂRARE A EUROPEI – EȘEC TOTAL

Nu voi relua istoricul și motivațiile pentru care marile puteri ale Europei au abandonat politica comună de securitate și apărare sau au minimizat-o revenind la politicile de securitate ale fiecărui stat. Cu toate acestea, proiectul politic al UE a creat și o forță de intervenție rapidă pe care UE a folosit-o în Haiti, Kosovo. Întrebarea normală este ce a căutat în Haiti și nu are treabă în Ucraina?

De ce Germania și Franța nu au consultat cele 28 de state ale UE înainte de întâlnirea cu Putin de la Minsk? De ce după gluma proastă de la Minsk, Franța și Germania nu au venit pentru un plan de „menținere a păcii” câștigate în fața lui Putin?

De ce UE nu reușește să ia decizia de a trimite forțe armate care să mențină sau să pună în practică acordul de la Minsk oricât ar fi de defavorabil Kievului și asistă pasiv la continuarea acțiunii ruse asupra statului ucrainian? Un prim răspuns ar fi de frică, iar un al doilea răspuns este din complicitate. După cum am mai scris, nu poți lua bani de la interlopi și să le ceri să respecte legea.

Războiul din Ucraina este un război cu România, nu lângă România

Argumentul diplomaților statelor membre ale UE este că o astfel de atitudine ar genera un conflict care crește exponențial și s-ar transforma într-unul care ar ocupa întreaga Europa cel puțin. Eu nu cred în această variantă pentru că fac diferența între Putin și Rusia. Ce-ar putea obiecta Fuhrerul de la Moscova în fața unei forțe de menținere a păcii și nu de contracarare sau de război cu „insurgenții” picați de pe Marte și neasumați de nimeni. Cum ar putea explica un refuz Vladimir Putin a prezenței militare a unei forțe de menținere a păcii a unei zone de conflict unde există deja probe din partea ONU privind crime produse împotriva civililor indiferent de natura lor.

Spuneam că fac o diferență între Putin și Rusia și nu cred într-o escaladare a conflictului în măsura în care această misiune de menținere a păcii s-ar deplasa în Ucraina. Șantajul cu arma nucleară este o glumă proastă. Nici Putin și nici un general rus nu-și va asuma omorârea propriului copil, propriei familii, propriului popor. Șantajul lui Putin este unul penibil, iar explicațiile puterilor europene sunt de-a dreptul jenante. De aceea, solicitarea lui Poroșenko de ieri privind aducerea forțelor de menținere a păcii în zona de conflict nu este doar justificat ci este vital dacă Europa își dorește să mai existe din punct de vedere politic. Atitudinile duplicitare, contradictorii ale doamnei Merkel mă fac să nu știu la ce să mă aștept din partea acesteia, însă, în măsura în care UE nu o va face, NATO o va face cu siguranță.

Declarațiile recente ale lui Barack Obama despre nerespectarea arministițiului și crimele comise de mercenarii prezenți pe teritoriul ucrainean duc clar către ideea unei intervenții militare pentru respectarea și protejarea populației ce trăiește în acest teritoriu. „Este clar că separatiștii au încălcat toate angajamentele pe care și le-au luat în Tratatul de la Minsk. Rusia a trimis mai multe arme, tancuri și artilerie in estul Ucrainei. Agresiunile Rusiei nu au facut decât să întărească unitatea Europei și a Statelor Unite, a punctat Președintele american. El a mai adăugat că „istoria ne-a învățat că nu putem sta indiferenți și să permitem ca granițele Europei să fie trasate cu praf de pulbere”. Barack Obama susține că Rusia trebuie să fie în continuare sancționată pentru conflictul cu Ucraina: „Dacă Rusia continuă că până acum, va rămâne complet izolată, atât politic, cât și economic”.

Germania și Franța au trădat România și Polonia

Mai mult de atât, declarațiile generalilor NATO, neascultați în ultimul an de lașitatea liderilor politici occidentali l-au adus pe Putin într-o poziție de consolidare a puterii și de fructificare a fricii țărilor europene. „De la începutul anului 2014, Rusia prin președintele Putin a abandonat toată pretenția de a participa la garantarea păcii și securității alături de comunitatea internațională. În schimb, Rusia a folosit “războiul hibrid” (care include și forme regulate și neregulate cibernetice de război, precum și politici și intimidări economice) să anexeze ilegal Crimeea, să instige febra separatistă în mai multe națiuni suverane, și să mențină conflictele înghețate din așa-numita ei “sferă de influență”, a spus comandantul Breedlove.

În ciuda faptului că Poroșenko este el însuși vinovat de situația creată și de crimele comise împotriva propriului popor prin lipsa de reacție armată împotriva „insurgenților” și „șantajarea” occidentului, acesta are totuși dreptate ca acum să ceară intervenția cu caracter militar pe teritoriul Ucrainei. Eu sunt convins că Putin nu va îndrăzni să omoare un singur soldat care nu este ucrainean, iar daca va fi în stare, establishmentul de la Moscova îl va răsturna.

În ceea ce-l privește pe Poroșenko, impresia pe care mi-am creat-o și informațiile despre trecutul domniei sale nu-l clasifică nici drept un democrat, nici drept un pro occidental. Eu sper să fie un om folosit de occident în acest moment, iar Ucraina, atât cât va mai rămâne, să beneficieze de lideri cu adevărat democrați și necorupți. Lipsa de reacția a Kievului s-a datorat în bună măsură și diverselor grupuri ce au deținut puterea informală. Nu statul ucrainean a avut puterea, ci persoane corupte ce dețineau statul. De aceea, SUA consideră drept principală prioritate a României ruperea acestor încrengături informale la nivelul unor indivizi care pot oricând negocia interesul țării pentru interesul personal. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News