Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Putin se pregătește de semnarea anexării celor patru regiuni ucrainene. Zelenski a convocat Consiliul de Securitate Naţională
Vladimir Putin
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat joi Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al ţării pentru o reuniune de urgenţă vineri, ziua în care preşedintele rus Vladimir Putin va semna – aşa cum a anunţat Kremlinul – tratatele de anexare a celor patru regiuni ucrainene ocupate
‘Preşedintele Volodimir Zelenski a convocat pentru mâine o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei. Ordinea de zi şi alte detalii vor fi anunţate ulterior’, a anunţat pe Facebook un purtător de cuvânt al preşedinţiei, Serhii Nikiforov, potrivit Reuters.
Într-o convorbire telefonică purtată anterior cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea unei ‘reacţii puternice’ din partea comunităţii internaţionale faţă de aceste ‘acte ilegale’ ale Moscovei.
Aceasta ‘subminează fundamentele dreptului internaţional’, a spus el, potrivit unui comunicat al cancelariei prezidenţiale de la Kiev.
Kremlinul a anunţat joi că Putin va semna vineri tratatele care proclamă anexarea de către Moscova a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk (zona minieră Donbas, est), Herson şi Zaporojie (sud), unde au avut loc referendumuri de aderare la Rusia în perioada 23-27 septembrie, considerate de Kiev şi Occident drept nişte ‘simulacre’, desfăşurate sub ameninţarea armelor pe teritoriul ucrainean controlat de forţele ruse.
Potrivit responsabililor proruşi numiţi de Moscova în aceste teritorii, aflate sub controlul parţial al Moscovei, între 87,05% şi 99,23% dintre alegători au susţinut integrarea în Federaţia Rusă.
Regiunile pe care Rusia vrea să le anexeze reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei sau circa 100.000 de kilometri pătraţi, o suprafaţă similară cu cea a unor ţări precum Ungaria sau Portugalia, notează EFE.
Ceremonia semnării tratatelor de anexare la Kremlin survine în condiţiile în care niciuna din cele patru regiuni nu se află sub controlul deplin al trupelor ruse după şapte luni de război, nici măcar Lugansk, pe care Moscova a declarat că a cucerit-o integral în iulie.
Zelenski a declarat în mod repetat că aşa-zisele referendumuri sunt ilegale şi a avertizat cu privire la un răspuns viguros din partea Ucrainei, potrivit Reuters.
‘Integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită. Iar reacţia noastră la recunoaşterea de către Rusia a rezultatelor va fi foarte dură’, a declarat Zelenski, conform biroului său, în cursul unei convorbiri telefonice purtate joi cu premierul italian în exerciţiu Mario Draghi.
Anterior, Kremlinul avertizase că orice atac asupra teritoriilor (ucrainene) încorporate în Federaţia Rusă va fi considerat un atac împotriva Rusiei, ceea ce îi va permite să recurgă la întregul arsenal aflat în dotarea sa, inclusiv la armele nucleare.
Recția Kremlinului referitoare la scurgerile din Nord Stream. Moscova face acuzații de terorism
Uniunea Europeană investighează scurgeri majore de gaze la conductele Gazprom Nord Stream 1 şi 2 pe sub Marea Baltică şi a declarat că suspectează un act de sabotaj.
"Pare un act de terorism, posibil la un nivel de stat", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
"Este foarte greu de imaginat că un astfel de act de terorism s-ar fi putut întâmpla fără implicarea unui stat", a notat Peskov. "Este o situaţie foarte periculoasă ce necesită o anchetă urgentă", a adăugat el.
Televiziunea de ştiri americană CNN, citând trei surse, a relatat că oficiali europeni de securitate au observat nave de sprijin ale marinei ruse şi submarine nu departe de locurile scurgerilor de gaze din Nord Stream, aminteşte Reuters.
Solicitat să comenteze informaţia CNN, Peskov a spus că există o prezenţă NATO mult mai mare în zonă.
Rusia a deschis miercuri o anchetă pentru "un act de terorism internaţional", aminteşte AFP.
Întrebat despre posibilitatea de a desfăşura o investigaţie internaţională cu participarea altor ţări, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a indicat că "apar multe întrebări", în special din cauza "lipsei de comunicare şi reticenţei foarte multor ţări de a contacta" Rusia, pe fondul ofensivei ruse în Ucraina.
Joi dimineaţă, o a patra scurgere a fost identificată în Marea Baltică deasupra gazoductului Nord Stream 2, în urma descoperirii altor trei la începutul săptămânii.
NATO a denunţat la rândul său acte de sabotaj "deliberate, imprudente şi iresponsabile".
Ea însăşi suspectată, Rusia a contraatacat miercuri, arătând spre Statele Unite şi obţinând pentru vineri o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. Washingtonul a denunţat în schimb o nouă operaţiune de "dezinformare" a Moscovei.
Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris drept absurdă ideea că Rusia ar putea fi în spatele avarierii gazoductelor, argumentând că aceasta nu este nici în interesul Rusiei şi nici al Europei, iar firmele americane ce exportă gaze naturale lichefiate în Europa sunt marii beneficiari ai scoaterii complete din funcţiune a gazoductelor Nord Stream, aminteşte AFP.
Gazul ar urma să continue să scape în atmosferă câteva zile, până când cele două gazoducte, Nord Stream 1 şi 2, se vor goli, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
