Administraţia de la Kremlin a omis declaraţia preşedintelui francez, care declarase că „Rusia nu trebuie umilită”.

Guvernul de la Moscova i-a comunicat ambasadorului francez în Rusia, Pierre Lévy, că prezenţa unuia dintre angajaţii săi, consilierul cultural, nu mai este dorită în ţară şi, prin urmare, acreditarea acestuia nu va fi reînnoită după 17 iulie, dată până la care trebuie să părăsească teritoriul Rusiei.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe francez a declarat că autorităţile de la Moscova nu au oferit „nicio justificare legală” pentru această decizie.

„Ne plângem de această decizie nejustificată”, a spus acesta. Ministrul de externe, Catherine Colonna, a ordonat să se examineze diverse opţiuni pentru „determinarea acţiunilor viitoare”.

Putin este unul dintre puţinii şefi de stat din Vest care ţinea legătura telefonic cu şeful Rusiei.

Zelenski reproșează Israelului că nu a impus sancțiuni Rusiei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus critici Israelului pentru că nu a impus sancțiuni Federației Ruse.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi Israelul, reproşându-i, într-un discurs prin videoconferinţă în faţa studenţilor Universităţii ebraice din Ierusalim, că nu a impus sancţiuni împotriva Rusiei, transmite AFP.

"Impunerea de sancţiuni contra Rusiei este o chestiune de valori. Multe ţări europene sunt de partea noastră împotriva agresiunii ruse, dar, din păcate, nu vedem Israelul alăturându-se sancţiunilor", a afirmat Zelenski, într-un discurs în limba ucraineană tradus în engleză.

Zelenski, care a vorbit de la biroul său de la Kiev, a spus că este "recunoscător poporului israelian" pentru sprijinul său, dar a adăugat că "am fi vrut să primim sprijinul guvernului vostru".

În martie, invitat de Knesset să se adreseze prin videoconferinţă deputaţilor, Zelensky a cerut Israelului să "facă o alegere" şi să susţină Ucraina furnizându-i armament, şi chiar sistemul său de apărare antirachete 'Iron Dome'.

Israelul a adoptat o poziţie prudentă după invazia rusă în Ucraina, invocând legăturile privilegiate cu cele două ţări. De menţionat şi faptul că Israelul numără peste un milion de cetăţeni originari din fosta Uniune Sovietică.

În discursul de joi, Zelenski a jucat cartea legăturilor istorice între Israel şi Ucraina, afirmând că la '5 minute' de sediul preşedinţiei ucrainene se află casa în care a copilărit fostul prim-ministru israelian Golda Meir.

"Vă rog, amintiţi-vă cât de legate sunt istoriile noastre, cât de strânse sunt relaţiile noastre şi întrebaţi-vă care ar trebui să fie nivelul de înţelegere între noi (...) De ce există o proastă comunicare, o neînţelegere cu reprezentanţii guvernului vostru? Nu ştiu", le-a spus el studenţilor.

De la începutul invaziei declanşate de Rusia în Ucraina, peste 30.000 de ucraineni au fugit în Israel, potrivit cifrelor oficiale, scrie Publika.

TIME: Emmanuel Macron vrea să conducă Europa. Acum, el trebuie să se concentreze asupra Franței

Revista TIMES a publicat o analiză referitoare la provocările pe care Macron va trebui să le înfrunte în cel de-al doilea mandat al său, în fotoliul de președinte al Franței.

Președintele francez Emmanuel Macron a sperat că realegerea sa din aprilie îi va consolida poziția la putere și îi va consolida agenda. Cu toate acestea, Macron a primit o lovitură majoră în timpul alegerilor legislative de duminică din Franța, scrie TIME.

Alianța centristă a lui Macron a câștigat 245 de locuri – cu peste 40 de locuri mai puțin de pragul de 289 de locuri necesar pentru o majoritate în parlament, subminându-i în mod critic capacitatea de a adopta reforme cheie. Alianța de stânga a lui Jean-Luc Mélenchon, Nupes, a obținut 131 de locuri, în timp ce partidul de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen, Raliul Național, a ocupat locul trei cu 89 de locuri, o creștere de zece ori. Compoziția parlamentară este în contrast puternic cu votul legislativ anterior din 2017, unde alianța lui Macron a câștigat o majoritate de 350 de locuri. Rezultatul reprezintă prima dată după anii 1980 când un președinte va guverna fără majoritate parlamentară.

Deși alianța lui Macron este cel mai mare grup din parlament, el se va lupta să treacă cele mai controversate reforme ale sale — inclusiv o revizuire a sistemului de pensii și creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani — fără negocieri și compromisuri. Mélenchon s-a angajat să scadă vârsta de pensionare la 60 de ani, în timp ce Le Pen a promis că va menține pragul actual și îl va reduce la 60 de ani pentru cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani.

„Macron nu este obișnuit, așa cum spunem noi în franceză, „să pună apă în vinulsău” – să facă compromisuri”, spune Alice Billon-Galland, cercetător european de cercetare la Chatham House. „Va fi nevoie de mult timp și energie pentru a construi un consens proiect de lege cu proiect de lege, iar asta îi va lega mâinile în ceea ce privește ceea ce va putea realiza.”

Și cu grupuri de opoziție atât de mari de pe părți opuse ale spectrului politic, Macron se va afla „între ciocan și nicovală”, spune Philippe Marliere, profesor de politică franceză și europeană la University College London. Pe de o parte, stânga îl va împinge pe președinte asupra investițiilor în energie verde și a inegalității sociale, iar pe de altă parte, extrema dreapta va cere reforme conservatoare din punct de vedere social. „Va fi o mulțime foarte zgomotoasă în parlament, în special în stânga, cu o mulțime de nume cunoscute, oameni din showbiz, sindicaliști de artă, militanți anti-rasism, și așa mai departe”, spune Marliere, referindu-se la o mulțime nouă și diversă de parlamentari din cadrul alianței Nupes care intră în parlament.

Aliatul preferat al lui Macron va fi partidul tradițional de dreapta, republicanii, care a câștigat duminică 61 de locuri. Dar asigurarea sprijinului lor pentru reformele care sunt nepopulare alegătorilor ar putea fi dificilă, spun analiștii, deoarece partidul încearcă să evite alte eșecuri la urne. Inflația record și criza aferentă costului vieții i-au împins pe cetățenii francezi și mai mult către politici care îmbrățișează populismul economic, inclusiv pe cele ale lui Nupes și Mitingul Național.

Rezultatul alegerilor nu ar trebui să fie o surpriză, spune Billon-Gallard. „În ultimii cinci ani, oamenii au simțit că vocile lor nu sunt auzite în politică.” Această frustrare a culminat în 2018 cu mișcarea gilets jaunes (vestele galbene). Declanșate inițial de majorarea taxelor pe combustibili propuse, demonstrațiile s-au transformat într-un semn de frustrare mai mare față de politicile pro-business ale lui Macron și reputația de „președinte pentru cei bogați”.

Cu toate acestea, analiştii spun că rezultatul alegerilor ar putea revitaliza democraţia parlamentară şi ar putea da alegătorilor sentimentul că vocile lor sunt ascultate. „Poate că unele dintre aceste bătălii politice vor fi purtate nu numai în stradă cu demonstrații, ci chiar în cadrul Adunării Naționale”, spune Billon-Gallard.

Macron a început să se întâlnească marți cu liderii principalelor partide de opoziție la palatul prezidențial de la Elysée, inclusiv cu Christian Jacob al republicanilor, Olivier Faure al Partidului Socialist și Le Pen al Mitingului Național. Miercuri sunt așteptate alte întâlniri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News