Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Putin ignoră apelul la armistițiu. Atac aerian masiv în Ucraina: Drone, explozii și "negocieri în termenii Moscovei"
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
În ciuda apelurilor venite din partea liderilor europeni și a unei propuneri oficiale de încetare a focului pentru 30 de zile, Rusia a lansat un atac aerian de amploare asupra Ucrainei, trimițând peste 100 de drone în mai multe regiuni ale țării. Un tren civil a fost lovit în est, iar mecanicul său a fost rănit, în timp ce orașe precum Odesa și Nikolaev au fost, din nou, ținta bombardamentelor.
În cursul nopții de duminică spre luni, Rusia a desfășurat un atac de proporții asupra Ucrainei, lansând 108 drone, dintre care o parte au vizat infrastructura feroviară. Un tren de marfă civil a fost lovit, iar mecanicul său a fost rănit, potrivit anunțului făcut luni dimineață de autoritățile de la Kiev.
Atacul survine pe fondul unui apel lansat în weekend de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut un armistițiu de 30 de zile. Mai mulți lideri europeni și-au exprimat sprijinul pentru această propunere, notează Reuters și Kanal24 Ukraine, citate de Agerpres.
Forțele aeriene ale Ucrainei au transmis pe Telegram că au reușit să intercepteze și să distrugă 55 de drone Shahed din cele lansate de Rusia începând cu ora 23:00 (20:00 GMT), în zonele de est, nord, sud și centru ale țării. Alte 30 de drone, considerate a fi folosite ca momeală, nu au atins ținte și nu au provocat distrugeri.
Ținte multiple: de la porturi la cale ferată
Conform relatărilor postului Kanal24 Ukraine, în urma atacurilor aeriene au fost afectate regiuni din Odesa și Nikolaev (sud), Donețk (est) și Jitomir (centru). În regiunea Donețk, o dronă a lovit infrastructura feroviară, provocând rănirea unui mecanic de tren, după cum au raportat oficialii ucraineni de la căile ferate.
Compania națională de transport feroviar, Ukrzaliznîția, a comentat situația printr-un mesaj publicat pe Telegram: „Propunerile de armistițiu sunt ignorate, atacurile ostile asupra infrastructurii feroviare (...) continuă”.
Sprijin european pentru un armistițiu temporar
La finalul săptămânii trecute, lideri europeni de rang înalt au venit la Kiev și și-au manifestat susținerea pentru solicitarea lui Zelenski. Președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, omologul său polonez Donald Tusk și noul cancelar german Friedrich Merz au cerut împreună o încetare completă și necondiționată a focului, pentru o perioadă de 30 de zile. Ei au avertizat Rusia că ignorarea acestei inițiative va atrage „noi sancțiuni masive”, și au subliniat că acționează în coordonare cu SUA, potrivit AFP.
Putin propune negocieri în Istanbul, cu sprijinul lui Trump
În replică, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a respins apelurile occidentale, calificându-le drept „ultimatumuri”. Totodată, el a lansat propria propunere: reluarea negocierilor directe cu Ucraina, începând de joi, o inițiativă salutată de fostul președinte american Donald Trump.
Putin a indicat că dorește ca aceste discuții să reia temele abordate în protocoalele de la Istanbul din 2022, "negocieri în termenii Moscovei", acorduri care – potrivit analizelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) – echivalau cu o capitulare completă a Ucrainei.
Această inițiativă a fost făcută publică într-o conferință de presă organizată ad-hoc în noaptea de 10 spre 11 mai, ca reacție la propunerea comună venită din partea SUA, Ucrainei și țărilor europene de a institui o pauză a ostilităților începând cu 12 mai.
Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a anunțat că delegația rusă care va participa la discuții va fi desemnată curând. El a adăugat că negocierile trebuie să țină cont de „evoluțiile discuțiilor din 2022”, așa cum precizează ISW în analiza sa de pe site-ul oficial.
Neutralitate impusă și cereri controversate
În 2022, Moscova a redactat o serie de propuneri care obligau Ucraina să renunțe la planurile de aderare la NATO, să își modifice Constituția prin introducerea unui statut de neutralitate permanentă și să nu mai semneze tratate militare sau să permită prezența de trupe străine pe teritoriul național.
De asemenea, Rusia cerea ca marile puteri – inclusiv ea însăși, SUA, Marea Britanie, China, Franța și Belarus – să devină garanți ai unui eventual acord de securitate.
Kremlinul reia condițiile din 2022: limitarea armatei ucrainene și stoparea sprijinului militar occidental.
Documentele propuse de Rusia impuneau, între altele, limitarea armatei ucrainene la 85.000 de militari, 342 de tancuri și 519 sisteme de artilerie. Rachetele ucrainene ar fi urmat să aibă o rază maximă de 40 de kilometri, permițând Rusiei să-și desfășoare capabilități militare aproape de granița Ucrainei fără teama de atacuri.
După trei ani de conflict, Moscova revine cu aceleași cereri, în ciuda faptului că Ucraina a reușit să recupereze teritorii importante, să respingă trupele ruse din nordul țării și să încetinească avansul acestora pe mai multe fronturi.
Analiștii ISW atrag atenția că, în esență, Putin continuă să urmărească o capitulare a Ucrainei, mizând pe tergiversarea negocierilor și presiuni militare pentru a-și atinge obiectivele geopolitice.
În același timp, liderul rus insistă că eventualele discuții ar trebui să vizeze și „cauzele profunde” ale războiului, idee reiterată și în recenta sa conferință de presă. Totodată, el a sugerat că Moscova ar putea accepta un armistițiu, dar doar în condițiile în care acesta nu permite continuarea sprijinului militar occidental pentru Kiev.
Kremlinul invocă în mod repetat presupusa extindere abuzivă a NATO spre est și discriminarea populației rusofone din Ucraina ca justificări pentru declanșarea războiului, concluzionează ISW, potrivit Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Kremlinul, reacție furioasă după ultimatumul Europei pentru Vladimir Putin: Nu puteţi vorbi aşa cu Rusia!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
