Săptămâna mondială de conştientizare a rezistenţei la antibiotice, derulată în perioada 18-24 noiembrie, este dedicată conștientizării unei  probleme majore de sănătate publică la nivel global. Combaterea acestei crize este esențială pentru a proteja vieți, a limita răspândirea bolilor și a reduce impactul socio-economic devastator al infecțiilor rezistente la tratament.

"Campania inițiată de Societatea Română de Rinologie și Societatea de Medicina Familiei a început în 2018, la vreo 2 ani după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat un fel de stare de urgență referitoare la ceea ce înseamnă consumul și recomandările nejudicioase ale antibioticelor în infecțiile uzuale, atrăgând atenția că, probabil, în 2050 vom muri de infecții banale pentru că nu vom mai avea antibioticul potrivit", arată prof. univ. dr. Codruț Sarafoleanu, Medic primar O.R.L. și Secretar General Societatea Română de Rinologie.

"Sigur că, la descoperirea penicilinei de către Fleming, se putea trata un batalion de soldați cu un flacon de penicilină pentru că sensibilitatea a microbilor era foarte mare. Acum, din foarte multe motive (unul fiind consumul excesiv și nerațional de antibiotice), am ajuns la niște rezistențe bacteriene foarte importante", mai recunoaște acesta.

Ce roade a dat campania de conștientizare

"Scopul campaniei a fost de a conștientiza în primul rând corpul medical. Ne-au fost alături 13 societăți științifice de profil, cum ar fi Societatea de Boli Infecțioase, de Microbiologie, de Medicina Familiei și așa mai departe, inclusiv societăți de Pediatrie, pentru că și acolo este un capitol important al consumului de antibiotice.

Bineînțeles, ne-a fost și presa alături, pentru că trebuia să sensibilizăm și publicul larg, pentru că, până la urmă și pacientul este un pion foarte important și trebuie educat în acest sens, cu argumente pertinente care să-l convingă că nu trebuie ca, la orice viroză respiratorie, să își administreze un antibiotic.

Ce ne-a îngrijorat a fost faptul că foarte mulți pacienți au crezut că infecțiile respiratorii se tratează doar cu antibiotice, deși li s-a spus că 90% dintre ele sunt virale, deci antibioticul nu ar avea niciun fel de eficiență în aceste cazuri.

Apoi ne-a mai îngrijorat faptul că (n.r., pacienții) își procurau antibiotic la liber (și salutăm faptul că s-a introdus rețeta pentru antibiotic și acea doză de urgență). Apoi mai procedau la a se administra antibiotic rămas în casă de la o precedentă răceală sau de la vecinul de bloc sau de scară și atunci aceste obiceiuri au dus la o creștere alarmantă.

Eram pe primele locuri în Europa, confort rapoartelor societăților de Boli Infecțioase, în ceea ce privește rezistențele la niște microbi uzuali, în patologia respiratorie, cel puțin.

Astfel că eu cred că această campanie derulată de șase ani, susținută și de autorități, și de presă, a ajuns să conștientizeze și publicul larg, și pacientul mai ales, dar și corpul medical", mai spune prof. univ. dr. Codruț Sarafoleanu.

Sursa: Unsplash

***

Rezistenţa la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, viruşii, ciupercile şi paraziţii nu mai răspund la agenţii antimicrobieni, se modifică în timp şi nu mai răspund la medicamente. Acest lucru face ca infecţiile să fie mai greu de tratat şi să crească riscul de răspândire a bolii, de îmbolnăvire gravă şi de deces.

Rezistenţa la antimicrobiene este o criză mondială presantă de sănătate, dar şi socio-economică. Are un impact semnificativ asupra sănătăţii umane şi animale, asupra producţiei de alimente şi asupra mediului. Agenţii patogeni rezistenţi la medicamente reprezintă o ameninţare pentru toată lumea.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, rezistenţa la antimicrobiene este una dintre cele mai importante ameninţări globale pentru sănătatea publică şi dezvoltare. Se estimează că aceasta a fost direct responsabilă pentru 1,27 milioane de decese la nivel mondial în 2019 şi a contribuit la 4,95 milioane de decese. Utilizarea excesivă a antimicrobienelor la oameni, animale şi plante sunt principalii factori în dezvoltarea agenţilor patogeni rezistenţi la medicamente. Rezistenţa la antimicrobiene afectează ţările din toate regiunile şi la toate nivelurile de venit. Pe lângă deces şi invaliditate, rezistenţa la antimicrobiene are costuri economice semnificative.

Ascultă mai multe aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News