Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Psiholog: Bacalaureatul — examenul mediocrității. E o rușine națională
FOTO: Agerpres
Tu ce-ți doreai să te faci când vei fi mare? Cum s-au schimbat între timp planurile tale, după ce ai dat bacul? DC News a vorbit cu un psiholog despre "iluziile" academice care ne sunt servite. Haideți să aducem împreună pe calea cea bună educația.
"Oricum șofer de tir o să fiu"
Potrivit statisticilor regăsite pe site-ul oficial al Ministerului Educației, ne situăm beton pe scara academică: "În urma soluționării contestațiilor, rata de succes în sesiunea iunie - iulie 2024 a crescut cu 1,8% pe ansamblul tuturor promoțiilor: de la 76,4% la 78,2%. Comparativ cu procentele din sesiunile iunie - iulie din ultimii doi ani (75% - 2023 și 75,2% - 2022), se remarcă un progres de 3%".
Însă impresia generală e că subiectele sunt din ce în ce mai slabe. Elevul se face că învață câteva comentarii, profesorul se face că acordă nota și cam ăsta-i tot procesul. Nu ridicăm în slăvi probele de bac, nu considerăm că ar fi "examenul maturității".
Cum ai putea, de altfel, să te simți "matur" după ce rezolvi niște ecuații logaritmice pe care le-ai tot mâzgălit timp de 4 ani la clasă? Cum ai putea să te simți mai "cult" după ce rescrii același comentariu prăfuit pe care l-ai învățat mecanic și nici măcar nu l-ai înțeles? Bineînțeles, asta dacă n-ai o revelație transcendentală chiar în timp ce rezolvi subiectele și ceri brevet pentru modalitatea în care ai răspuns. Altfel...
"Dacă nu dați subiecte mai ușoare, pentru copii normali, eu nu mai vin la examen"; "A fost cel mai prost bac. Oricum șofer de tir o să fiu"; "Câmpul semantic al artei e așa de mare, că nu pot să aleg ce să scriu".
Foto: Agerpres
Ce spun psihologii despre iluzia că elevii ar fi mai bine pregătiți?
"Din punct de vedere cognitiv, la nivel de masă a adolescenților și a tinerilor adulți ce susțin bacul la nivel național, nivelul a scăzut. Dacă vom pune în oglindă tot ceea ce înseamnă subiectele din anii '90, anii 2000, anii 2010 și anul 2024, vom observa, fără a putea fi alterați sau manipulați, o scădere evidentă a dificultății tuturor probelor din cadrul bacalaureatului. Din punctul meu de vedere, bacul a devenit cea mai mare rușine națională, devenind prima structură de mediocritate academică acceptată la nivel național.
Ca atare, atâta timp cât gradul de cultură al adolescenților și al tinerilor adulți conține întrebarea «cine a auzit de Slavici, ce nume e ăsta?», nu mai e scăpare. Noi conștientizăm gradul de indolență și de incultură în raport cu tot ceea ce înseamnă structura academică oferită de statul român de-a lungul celor 12 clase obligatorii", a spus psihologul Radu Leca pentru DC News.
Foto: Agerpres
Pe hârtie, totul arată exemplar
"Atâta timp cât, din punct de vedere al actelor, al hârtiilor, Ministerul Educației se acoperă spunând că nivelul a crescut pe tot ceea ce înseamnă promovarea bacalaureatului, putem să spunem în felul următor: orice persoană cu coeficientul de inteligență (IQ) puțin peste 100 de puncte poate lua bacalaureatul cu nota 6. Asta înseamnă că majoritatea notelor de 6 nu dovedesc decât mediocritatea viitoarelor generații.
Putem afirma că, din punct de vedere legal, toată lumea este acoperită, dar din punct de vedere uman trăim cea mai mare mizerie după toate schimbările de regim din ultimii 30 de ani. Sunt totuși conștient, în calitate de profesionist, de om, de tată și de viitor susținător al unui adolescent care va da bacalaureatul în câțiva ani că în acest moment avem unul dintre cei mai buni miniștri ai Educației, care vrea să schimbe lucrurile în bine", a adăugat Radu Leca.
Sursa: Freepik
De ce încă există facultăți la care se intră pe baza mediei de la bac?
"În cazul acesta concret, în cazul în care doar la anumite facultăți se intră în baza unui concurs, noi putem afirma următoarele lucruri concrete: să optăm pentru lucrurile clare. Să nu optăm, ca părinți, pentru lucrurile simple.
Facultatea reprezintă unul dintre pilonii importanți ai structurii academice. Accesul în cadrul acestui stâlp academic trebuie să fie realizat în baza noțiunii de concurs. Orice persoană care intră într-o structură de tip academic fără concurs va finaliza această structură cu rezultate mediocre. Nu avem nevoie de persoane mediocre. Avem nevoie de vârfuri pentru ca, din punct de vedere al noțiunii de evoluție a societății, să avem o dezvoltare reală.
Suntem conștienți de faptul că oamenii își doresc soluții simple. Din punctul meu de vedere, soluțiile simple sunt pentru persoanele slab cognitive. Nu putem să acceptăm că suntem înconjurați doar de slab cognitivi. Trebuie să acceptăm existența concursurilor, a testărilor, a testărilor psihologice, a testărilor psihiatrice, atestărilor antidrog și în mod special a testărilor academice. Avem nevoie de lucrurile astea", a conchis psihologul Radu Leca.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
