Lupta pentru președinție intră, cu un an înaintea alegerilor, în linie dreaptă. Se vorbește de stânga, de dreapta, de centru-stânga sau centru-dreapta. La aproape 25 de ani de la Revoluție, în România există în continuare un singur partid adevărat: PSD. Teoretic, el ocupă stânga eșicherului politic. În afară de el, mai există un mic partid numit PNL. De dreapta. În România, există și partidul etnic numit UDMR, care merge întotdeauna cu minoritatea maghiară și cu majoritatea care îi oferă un os de ros. Toate celelalte numite partide de pe scena politică românească sunt, de fapt, grupări sau formațiuni anti-PSD.

PSD-ul ocupă singur între 40% și 50% dintre preferințele electoratului. Niciodată însă, după 1992, peste 50% de unul singur. Procentul este normal într-o țară ca a noastră, cu cetățeni săraci, îmbătrâniți, tot mai puțin educați. PSD-ul, adică stânga, vrea taxe mai mari și ajutoare pentru asistați social.

PNL-ul, de dreapta, are un electorat real în jur de 10%. Este chiar mult în România. Dreapta este reprezentată, în general, de oamenii de afaceri, de cei care doresc impozite mici, profituri mari, mână de lucru ieftină pentru întreprinderile lor și intervenția minimală a statului în economie.

Toți ceilalți își spun de dreapta sau de centru, dar în realitate sunt anti-PSD. Sau anti – anumitor persoane din PSD. PSD-ul, cel mai important partid, a dat și figuri marcante, așa cum sunt Ion Iliescu sau Adrian Năstase. Mulți sunt anti-PSD, fiindcă așa au rămas din vremea lui Iliescu. Sau sunt anti-PSD, fiindcă l-au considerat pe Năstase arogant.

În jocul prezidențialelor au apărut câteva scenarii mai clar conturate. Dacă USL rămâne unit, Crin Antonescu merge la Cotroceni din primul tur, iar Traian Băsescu - la NATO sau la ferma din Fundulea. Dacă USL va avea doi candidați, de pildă Victor Ponta și Crin Antonescu, atunci ei vor merge în turul al doilea. Este ceea ce speră și Traian Băsescu. Este adevărat că Victor Ponta are în spate un partid dublu față de Crin Antonescu. Are însă de condus și o economie ruinată. Este adevărat că, spre deosebire de Mircea Geoană, care s-a aflat întotdeauna sub PSD, Ponta este cu câteva procente deasupra partidului. În finală, însă, nu alege stânga sau dreapta, cum se tot anunță. În finală se va vota pro sau contra PSD, în funcție de personalitățile combatante. Traian Băsescu speră să-și negocieze rămânerea în politică sprijinind pe unul sau pe altul. Desigur, el ar prefera ca dintre non-pesediști să se ridice un alt candidat. Probabil că l-ar sprijini chiar și pe Cătălin Predoiu. Astăzi, e greu de spus cum vor evolua lucrurile și mai ales ce lovituri sub centură vor fi aplicate în viitoarele 12 luni. Dacă Traian Băsescu ar înclina balanța către unul dintre candidați, cu cele câteva procente pe care le are, atunci viitorul său politic va continua. În 2000, prestația foarte slabă a CDR l-a repus pe scena politică pe fostul președinte Ion Iliescu, înfrânt în 1996. În 2014, istoria se poate repeta, iar un personaj politic, care în mod normal ar trebui să fie epuizat, așa cum este Traian Băsescu, ar putea rămâne mai departe la putere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News