Analistul politic Bogdan Chirieac a discutat despre posibilitatea ca protestele împotriva companiilor austriece să aibă vreun impact.

„Naționalizăm Petrom, ne luăm compania înapoi? Este posibil așa ceva?”, a întrebat Radu Șerbănescu, în emisiunea de la România TV.

„Domnul meu, Petromul nu trebuia niciodată privatizat. Era un bun valoros al statului român. Că a fost adus aproape de faliment prin ținerea jos a prețului la carburant pentru a fi privatizat e o realitate, asta e situația... Dar, dincolo de acest aspect, am văzut declarațiile domnului Andrei Caramitru în legătură cu corupția din OMV Petrom. Am rămas stupefiat. Desigur, nu am văzut și dovezile în legătură cu lucrul acesta. Însă autoritățile statului, dacă am avea justiție, ar fi trebui să investigheze acest lucru.

În privința naționalizării Petrom... e o poveste. Petromul a fost vândut cu tot cu resursele minerale pe 600 de milioane de euro și, acum, ca să iasă OMV din Petrom, presupun că vor 60 de miliarde de euro. Deci e absurd că se întâmplă lucrurile astea. Trăim și ne dezvoltăm împreună cu OMV în România, dar poate pe baze mai juste pentru țara noastră. Asta am putea vedea, dar în niciun caz huiduirea celor de la Petrom nu rezolvă nimic”, a răspuns Bogdan Chirieac, în timp ce erau afișate imagini cu un protest la una dintre benzinăriile companiei.

2017 vs. 2022. Raiffeisen, răsturnare de situație în legătură cu România și tăcerea privind deciziile politice

 

Reprezentanţii Raiffeisen Bank au transmis, joi, că îşi exprimă surprinderea faţă de votul negativ dat aderării României la Spaţiul Shengen, dar subliniază că nu comentează deciziile politice.

În acest context, jurnalistul Val Vâlcu a amintit de anul 2017 și ce făcea pe atunci conducerea Raiffeisen Bank în România.

Acum Raiffeisen Bank spune că nu comentează deciziile politice, dar ne întrebăm cum s-a numit ieșirea lui Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank România la acea vreme, când protesta împotriva Guvernului Grindeanu, în Piața Victoriei, în 2017? Această mișcare nu a mai fost o reacție la o decizie politică?

Și dacă Raiffeisen Bank România regretă acum decizia Austriei în privința României cu aderarea la Schengen, de ce nu iese conducerea băncii la proteste, așa cum a mai făcut-o în trecut când nu era mulțumită de măsurile propuse de Guvernul Grindeanu?

Ce spune Raiffeisen

 

„În contextul votului negativ pentru aderarea României la spaţiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinşi de această decizie. Grupul Raiffeisen Bank International, alături de Raiffeisen Bank România, ca una din cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est, este un promotor al valorilor democratice ce unesc comunitatea europeană şi susţine creşterea economică sustenabilă prin intermediul unei pieţe comune bazată pe liberă circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a băncii.

Reprezentanţii băncii menţionează că Raiffeisen Bank este o bancă locală, care finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă.

De la privatizarea Băncii Agricole (2001) până astăzi, Raiffeisen Bank a fost un partener puternic pentru peste 2 milioane de clienţi persoane fizice, mai mult de 110.000 de IMM-uri şi 5.600 de corporaţii mari şi medii. În primele nouă luni ale anului 2022 creditarea a crescut la Raiffeisen Bank cu 27% şi a înregistrat cea mai mare creştere pe segmentul corporaţii, respectiv de 55%... Citește restul AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News