Mitingul, care a avut loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitala moldoveană, a fost organizat de opoziţie, lideri prooccidentali şi reprezentanţi ai societăţii civile. Ei au cerut recunoaşterea victoriei în alegeri a liderului Platformei Demnitate şi Adevăr (PDA) Andrei Năstase şi să fie anchetaţi penal cei şapte judecători de la Curtea Supremă care au invalidat rezultatul scrutinului.
Manifestanţii au scandat sloganuri precum "Jos mafia!" şi au agitat postere cu portrete ale judecătorilor şi mesajul "Lista ruşinii".
Năstase a obţinut 52,5% din voturile exprimate în turul doi al alegerilor muncipale pe 3 iunie, când l-a înfrânt pe candidatul Partidului Socialist (PSRM) Ion Ceban, care susţine relaţii mai apropiate cu Rusia. Însă un tribunal a invalidat pe 19 iunie rezultatul, stabilind că amândoi candidaţii au folosit reţele de seocializare pentru a îndemna alegătorii să se prezinte la urne - în ziua scrutinului -, un lucru interzis drept o campanie electorală ilegală.
Mii de moldoveni au protestat faţă de această hotărâre timp de mai multe zile, însă o Curte de Apel a menţinut hotărârea tribunalului, pe 21 iunie. Curtea Supremă a respins o acţiune în atac pe 25 iunie, stabilind că aceste comunicări ilegale cu alegători, pe reţele de socializare, au influenţat rezultatul alegerilor. Comisia Electorală Centrală a confirmat, pe 29 iunie, hotărârea Curţii şi a stabilit că alegerile nu vor fi repetate.
Critici din Europa şi nu numai
Hotărârea de a anula rezultatul alegerilor locale a fost dur criticată de atât de Uniunea Europeană (UE), cât şi de Statele Unite.
Potrivit legislaţiei moldovene, postul de primar urmează să fie asigurat de un primar interimar, până la următoarele alegeri, prevăzute în 2019. Manifestanţii au denunţat duminică, la Chişinău, şi o controversată nouă lege electorală care introduce un sistem electoral mixt. Acest proiect de lege a fost adoptat de parlamentari şi a fost promulgat de către preşedintele prorus Igor Dodon în urmă cu o lună, în pofida unor proteste în masă la Chişinău şi unor critici din partea UE şi a Statelor Unite.
Noua legislaţie prevede ca jumătate dintre parlamentari să fie aleşi pe liste partid, iar cealaltă jumătate în circumscripţii uninominale.
Unii critici susţin că această reformă favorizează cele mai mari două partide politice din ţară - Partidul Democrat (PDM, la putere, prooccidental) şi Partidul Socialist (PSRM, în opoziţie). Ei afirmă că PDM a introdus aceste modificări cu scopul de a obţine un rezultat mai bun în alegerile parlamentare prevăzute în această toamnă.
Vezi şi: Alegeri Moldova. Ambasada SUA, mesaj
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- De ce militarii și oamenii cu handicap nu au primit „pensia” înainte de Paște 2024. Unde s-a produs confuzia
- "Femeile din România și cele din Italia sunt foarte diferite”. Designerul Giulia Rossignoli dă cărțile pe față: E total invers
- Motivul pentru care o tânără a refuzat să mai plătească la casele self-pay din supermarket / video
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Rețeta ciorbei de burtă
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Adio, mașini în București? Ce spune Nicușor Dan
- Ieșirea din scenă a lui Klaus Iohannis: pas cu pas, spre scenariul lansat în DCNews în decembrie 2023
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Friptură de miel, ideală de Paște 2024. Rețeta secretă a pilotului Osiceanu. Invitații tăi vor fi încântați