Acest lucru este posibil deoarece, când cauți o informație, Google te dirijează către o listă de site-uri din care poți alege. Presa online din România este foarte democratică. Găsești publicații de cea mai bună calitate sau site-uri arondate Diviziei Presă. Exista însă lucrul cel mai important: posibilitatea de a alege, de a gândi cu propria minte.

În România, ca în toată Europa Centrală și de Est, și pe alocuri chiar și de Sud, presa online trăiește fundamental din publicitate. Când dumneavoastră intrați pe site-ul care vă place, veți întâlni invariabil și reclamele, majoritatea dintre ele fiind Google. Urmează un sistem complicat, cu IT avansat, în care se numără afișările, vizitatorii unici, numărul de click-uri date pe bannerul de publicitate.

La sfârșitul lunii, Google plătește factura de publicitate a majorității site-urilor. Google, cea mai mare companie de IT și publicitate a lumii, are interesul să promoveze traficul site-urilor și chiar a inventat o aplicație specială numită Google News. Site-urile verificate din toate țările - cu criterii stricte printre care să nu promoveze pornografia, mesajele de ură, rețelele teroriste etc - au link-uri în Google News. Acest lucru mărește traficul și încasările site-urilor. În felul acesta, redacțiile primesc mai mulți bani și sunt motivate să prezinte cititorilor produse de înaltă calitate. Asta se întâmplă în noua Europă.

Urgia a pornit din Germania

În Europa de Vest – Germania și Franța în special - lucrurile stau altfel. Publicațiile online, urmașe de drept ale presei tipărite, trăiesc din abonamentele cititorilor. Poți plăti între 5 și 20 € pe lună pentru a primi toate secțiunile unor mari cotidiane din Germania, Franța sau Marea Britanie. Cu o populație mult mai bogată decât în Est și dependentă de obișnuița de a citi, presa online câştigă din abonamente zeci de milioane de euro lunar.

Ei bine, urgia a pornit din Germania. Marile grupuri europene au cerut Google să le plătească drepturi de autor pentru faptul că le trimite trafic. Este ceea ce se numește Dosarul Directiva Copyright. Asta înseamnă că Google, atunci când indexează știrea, trebuie să plătească drepturi de autor proprietarului. Acest lucru se va aplica și pentru filme, muzică etc. Google refuză să facă lucrul acesta. Ca urmare, în cel mai rău caz, va face câteva contracte-mamut de prevederi legale, cu câteva mari trusturi europene de presă. Doar acestea vor primi indexare. Restul publicațiilor nu vor apărea în căutări. Va fi un fel de cenzură pentru care regimurile comuniste ar fi nespus de invidioase.

Știți zicala cu prostul harnic?

Dosarul Directiva Copyright este în discuție de doi ani. Patru state înaintea României l-au amânat. Situația este contondentă, cu grave repercusiuni economice, politice și sociale. Până când, la 1 ianuarie, România a preluat președinția UE. Dosarul a fost preluat de ministerul Culturii, condus de Daniel Breaz.  Domnia sa reprezintă întruchiparea perfectă a zicalei cu prostul harnic. Cum credeți că a vrut domnul ministru să fie mai breaz decât predecesorii săi? A luat dosarul și l-a votat în COREPER. Altfel spus, ministerul european al Culturii a zis da pentru Directivă.

Dl Breaz nu a simțit nevoia să se consulte cu presa online. Practic, cu excepția unui trust sau două, cu capital străin, toți ceilalți producători de presă din România nu vor mai fi indexați de Google. Același lucru este valabil în toată Europa Centrală și de Est și parțial în cea de Sud. Pentru ca incompetența să fie totală, ministrul Breaz s-a lăudat la Radio România Internațional cu “victoria” sa. Este un exemplu tipic de eroare fundamentală, pe care un membru al Guvernului o poate face într-un stat democratic. Total nepregătit pentru funcția ocupată, el poate produce daune uriașe nu doar țării sale, dar și unei bune părți din restul Europei.

Cenzură mascată în presa online

Marți, 26 martie, la 12,30, în Parlamentul European va avea loc votul pentru Directiva Copyright. După prostia uriașă făcută de român, cel care a ținut să raporteze ca în vremea lui Ceaușescu “că e deștept și a închis un dosar”, au început să se trezească grupurile parlamentare de la Bruxelles. Astfel, socialiștii germani au anunțat oficial că nu vor vota Directiva. Ba chiar au acuzat-o pe d-na Merkel - apropiată de marile trusturi de presă germană - că introduce o cenzură mascată în presa online.

Vineri, la prânz, s-au alăturat popularii europeni din Polonia.

O curiozitate pentru români: deși popularii europeni susțin Directiva, popularii polonezi acordă prioritate intereselor naționale. Oare ce vor face europarlamentarii români de la Bruxelles? Surse europene ne spun că votul va fi extrem de strâns. El va fi tranșat la o diferența de mai puțin de 15 voturi. Nu am așteptări din partea euroliberalilor români să respingă Directiva. La ordin, ei au votat Rezoluția împotriva României și-n noiembrie. În schimb, europarlamentarii PSD și ALDE ar putea să se opună. Presa liberă din România a fost ultima baricadă în fața Statului Subteran și a abuzurilor îngrozitoare din așa-zisa Justiție.

Acest text este un apel în numele a milioane de cititori care trebuie să aibă în continuare dreptul de a alege. Dacă Directiva va fi respinsă, va urma negocierea cu Comisia Europeană. Exact ca la d-na Kovesi, doar că dânsa nu a fost votată în plenul Parlamentului, ci într-o comisie a PE. Cu siguranță, în acel moment, dl Daniel Breaz nu va mai fi lăsat să se joace singur, riscând să dea foc bunului celui mai de preț pe care l-a dobândit România după 89: presa liberă.

DCNews publică, în permanență, luări de poziție ale partidelor politice din toată Europa față de Directiva Copyright.

Până în prezent niciun grup parlamentar din România nu ne-a remis un punct de vedere oficial. Vă vom ţine la curent.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News