În momentul de față concediul medical și indemnizația de maternitate se acordă femeii însărcinate sau celei aflate în primele șase-opt săptămâni după naștere (femeia lăuză) și însumează 126 de zile calendaristice.

Potrivit europa.eu, indemnizația de risc maternal reprezintă 75% din media veniturilor lunare ale mamei din ultimele 10 luni dinaintea solicitării beneficiului și se acordă pe o perioadă de maximum 120 de zile.

În cazul persoanelor salariate, concediul de maternitate și cel de risc maternal sunt acordate de către angajator pe baza recomandării medicului specialist sau a medicului de familie. Angajata însărcinată trebuie să își informeze angajatorul în scris și să atașeze documentul eliberat de către medic. Angajatorul este cel care plătește indemnizația de maternitate sau cea de risc maternal.

Persoanele care lucrează ca independent/persoană fizică autorizată trebuie să depună dosarul pentru concediu și indemnizație de maternitate la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparțin. Aceasta este cea care va plăti indemnizația de maternitate.

Ce modificări ar aduce noua propunere de lege

Prin propunerea legislativă pusă în dezbatere pe masa senatorilor se urmărește modificarea OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel încât femeile care se asigură voluntar în sistemul de sănătate de stat și pentru concedii și indemnizații medicale să poată cere indemnizația de risc maternal, pe lângă salariate, prevedere ce există deja, scrie Avocatnet.

Totuși, spre deosebire de prevederile actuale, pentru a putea cere această indemnizație, femeile care se asigură voluntar vor trebui să plătească cotizațiile pentru cel puțin șase luni.

”În condiţiile în care evoluţia vieţii economice post-decembriste către economia de piaţă face ca modul de a munci al femeilor să înregistreze o orientare a acestora şi către activităţi independente (40% din totalul titularilor/membrilor PFA/II/IF sunt femei, adică un număr de 181.821 la nivelul lunii mai 2022, e nevoie de măsuri de stimulare a natalităţii care să protejeze toate femeile însărcinate fără discriminare în funcţia de modul de organizare fiscală a muncii, dar şi de încurajare a antreprenoriatului. E necesar ca şi femeile antreprenor care desfăşoară muncă sub forma activităţilor independente să poată beneficia în timpul sarcinii de aceeaşi protecţie oferită salariatelor cu raporturi de muncă cu un angajator, atâta timp cât plătesc contribuţii în acest sens şi sunt îndeplinite condiţii în vederea asigurării protecţiei”, se arată în expunerea de motive ale propunerii legislative.

Citește și:

Propunere legislativă: Doar trei mandate pentru aleșii locali. Ce a decis Senatul

În prezent, Codul administrativ nu conține nicio limitare privind numărul de mandate pe care le pot avea aleșii locali: primari, consilieri locali, consilieri județeni și președinții consiliilor județene. Codul administrativ aflat în vigoare în forma actuală limitează doar numărul anilor unui mandat. Mai exact, un mandat al oricărui ales local se poate întinde pe durata a 4 ani.

Prin proiectul de lege ajuns pe masa senatorilor se propunea ca numărul mandatelor aleșilor locali menționați mai sus să fie limitat la doar trei.

”Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de primar, consilier local, președinte de consiliu județean sau consilier județean mai mult de 3 mandate”, urma să scrie, mai exact, în Codul administrativ, conform proiectului de lege care a fost respins luni de către Senat, informează Avocat Net.

Astfel, dacă proiectul de lege obținea votul favorabil al Senatului, primarii, consilierii locali, consilierii județeni sau președinții de consilii județene ar mai fi putut sta în funcții doar 12 ani. Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News