Data actualizării:
Data publicării:

Proiect de lege care elimină obligaţia de a steriliza câinii de rasă comună, dacă au stăpân. Principalul pericol. Din doi câini nesterilizaţi pot ieşi 67.000 de câini în şase ani

Autor: Florin Răvdan | Categorie: Politica
WhatsApp
Fotografie de la RonaK PitambeR ChoudharY, Pexels
Fotografie de la RonaK PitambeR ChoudharY, Pexels

Mai mulţi parlamentari de la UDMR şi PSD au depus la Senatul României un proiect de lege prin care se doreşte eliminarea obligaţiei de a steriliza câinii de rasă comună, dacă aceştia au stăpân. 

Conform iniţiatorilor, în OUG 155/2001 nu se face diferenţa între câinii de rasă comună cu stăpân şi fără stăpân, astfel că "proprietarii animalelor de rasă comună au deopotrivă obligaţia sterilizării lor, în pofida faptului că animalele respective nu sunt abandonate, ci se bucură de supraveghere permanentă şi îngrijire din partea deţinătorilor". 

Ba mai mult, iniţiatorii spun că "pe termen lung, operaţiunea sterilizării va conduce la dispariţia acestor animale, deşi de cele mai multe ori fac parte din viaţa întregii comunităţi, astfel încât nu se justifică să dispară pentru simplul motiv că sunt de rasă comună sau metişii acestora". 

Se vorbeşte în expunerea de motive şi despre faptul că "mulţi câini de rasă comună s-au păstrat datorită ciobanilor, nevoia de protecţie a turmelor înfăptuindu-se cel mai bine de către câinii de turmă, crescuţi de-a lungul generaţiilor în natură în special pentru a se lupta cu animalele sălbatice. (...) Acestea sunt de neînlocuit, câinii de rasă neputând îndeplini acelaşi rol, respectiv de a păzi oile şi alte animale". 

Tudor Ionescu, expert în politici publice de protecţie a animalelor, critică proiectul de lege şi spune că, dacă va fi pus în aplicare, va duce la o explozie a numărului de câini de rasă comună fără stăpân. 

Pericol dacă intră legea în vigoare. Creştere a numărului de câini fără stăpân

"Principalul pericol, şi am atras atenţia de când am citit această propunere legislativă, este redeschiderea robinetului câinilor fără stăpân de pe stradă, care şi aşa sunt foarte mulţi. Există estimări care duceau acest număr la 600.000 în urmă cu doi ani. Am văzut în ultimii 20 ani că sursa principală a câinilor fără stăpân de pe domeniul public este abandonul, urmat de reproducerea lor în mod natural. O simplă statistică pe baza unei proiecţii aritmetice arată că din doi câini nesterilizaţi pot apărea în şase ani 67.000 de câini. 

Legea spune acum că un câine fără pedigree, adică un document care să certifice autenticitatea sa genetică, trebuie să fie sterilizat. Dacă un câine are pedigree, nu mai există obligativitatea asta. Eu am citit expunerea de motive şi este o contradicţie acolo, din două puncte de vedere. 

În primul rând, se spune că toţi câinii cu proprietar sunt microcipaţi. În România, în cele mai optimiste estimări, vorbim acum de un număr de peste 4 milioane de câini cu stăpân. În RECS, registrul de evidenţă a câinilor, avem un pic peste 2 milioane de câini. 

De asemenea, parlamentarii consideră că toţi câinii cu proprietar sunt supravegheaţi. Absolut fals. În 90% din cazuri, mai ales în mediul rural, câinii cu proprietar sunt necastraţi, nemicrocipaţi, se plimbă liberi pe străzi, se înmulţesc. Eu îi invit pe parlamentarii respectivi să mergem din poartă în poartă, în orice oraş, să vedem câţi câini sunt sterilizaţi şi microcipaţi, cum prevede legea acum. Dacă numărul este de 50%, susţin chiar şi eu acest proiect. Dar ştiu sigur că nu este cazul

În al doilea rând, referirea dumnealor la câinii de stână. Vreau să le transmit acestor domni parlamentari că avem patru rase destinate acestui scop, anume ciobănescul carpatin, ciobănescul mioritic, ciobănescul corb, ciobănescul de Bucovina. Sunt 3 rase recunoscute, iar a patra este în curs de acreditare, şi pe care ar trebui să le promovăm mai mult", a explicat Tudor Ionescu pentru DC NEWS. 

Printre iniţiatorii acestui proiect de lege se află şi Csoma Botond, liderul deputaţilor UDMR. Am încercat să luăm legătura cu acesta, însă până la momentul publicării acestui material, nici dumnealui, nici Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, nu au putut fi contactaţi. Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel