Directorul onorific al Institutului Român de Seismologie afirma, în urmă cu două săptămâni, că "Vrancea toarce", iar un cutremur de 6/6,5 pe scara Richter s-ar putea produce oricând, însă fără implicaţii majore. Ultimele prognoze ale seismologului arată că în România nu vom avea un cutremur mare până în 2040. Acelaşi tip de preziceri le făceau şi seismologii din Italia, iar în 2009 în provincia L'Aquila a avut loc un mare cutremur ce a lăsat în urmă 308 morţi şi zeci de mii de răniţi.

Seismologii italieni au fost acuzaţi de ucidere din culpă, pentru că nu şi-au respectat datoria de a preveni populaţia în vederea unui viitor mare cutremur. Ancheta asupra acestora a fost iniţiată în urma denunţului unui grup de cetăţeni din Aquila.

Afirmaţiile lui Gheorghe Mărmureanu de genul "Vrancea toarce", nu fac decât să convingă populaţia că riscul unui cutremur catastrofal nu există şi practic se lasă garda jos. "Despre partea asta a Europei vorbim după 2022. Avem analize care arată că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal în România decât peste mult timp, prin 2040, dar până atunci să trăim noi", a spus profesorul Mărmureanu.

"Acum Vrancea toarce. Cutremurele care s-au produs nu sunt importante. În Vrancea 3,5 e vax. Acestea au fost puse în evidenţă datorită aparaturii extrem de puternice şi sofisticate pe care o avem. Pentru mine un cutremur important este peste 7 grade pe Richter", mai adaugă acesta.

Seismologul lansează frecvent prognoze liniştitoare. El a tras un prim semnal de alarmă pentru anul 2004, dar nu s-a concretizat. Următorul avertisment a fost pentru anul 2007, însă nici acesta nu a fost valabil. În cele din umră susţine că un mare cutremur în ţara noastră ar putea avea loc "prin 2040,  dar până atunci să trăim noi".

Cutremurele de 6,5 din România au lăsat peste 2000 de morţi în urmă

Unul dintre marile cutremure provenite din Vrancea este cel din 23 ianuarie 1838, orele 18,45 cu o magnitudine de 6,5 sau de 6,7.  La Bucureşti se anunţau imediat după cutremur 73 morţi , 14 răniţi, 36 case distruse în Bucureşti, dar consulul francez raportează peste 720 de morţi şi tot atâţi răniţi. Acest cutremur a provocat modificări importante în aspectul morfologic al teritoriului extracarpatic, ducând la formarea Lacului Roşu ca urmare a prăbuşirii unui munte.

Un al doilea mare cutremur catastrofal produs în Vrancea a fost cel din 1940. Acesta a avut o primă activitate cu o magnitudine de 7,4 în data de 10 noiembrie , precedat de un cutremur de 6,5 pe scara Richter.  Efectele grave ale acestor cutremure s-au arătat în părţile centrale şi de sud ale Modovei, precum şi în subcarpaţii Munteniei, provocând prăbuşirea blocului Carlton din Bucureşti. Blocul avea structură de beton armat, două subsoluri, sală cinema, parter şi 12 etaje şi s-a prăbuşit complet după primele vibraţii, îngropând sub dărâmături aproape toţi locatarii. A urmat un proces celebru prin care s-a demonstrat că a fost o proiectare greşită, dar până la urmă, în 1944, totul a fost dat uitării.

Cifra exactă a victimelor omeneşti nu se cunoaşte deoarece în 1940, în timpul războiului, informaţiile de presă erau cenzurate. Se apreciază că acestea ar fi fost de 1.000 de morţi , majoritatea în Focşani şi Moldova şi circa 4000 de răniţi.Citeşte şi: Cutremur de 4,8 grade pe scara Richter în Vrancea. În Bucureşti s-a resimțit destul de puternic

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News