Pixul roşu, folosit pentru corectarea lucrărilor. Prof. Pânişoară: Cercetările spun că profesorul are tendința de a depuncta mai mult o lucrare
Autor: Doinița Manic | Publicat pe: 18 noi 2022, 16:21
WhatsApp
Facebook Ion Ovidiu Pânişoară
Facebook Ion Ovidiu Pânişoară
Profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară a făcut mai multe precizări, după ce a declarat că profesorii nu ar trebui să folosească pixul roșu pentru a corecta lucrările elevilor.

Profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, a venit cu mai multe precizări, după ce a spus că profesorii nu ar trebui să folosească pixul roșu pentru a corecta lucrările elevilor.

VEZI ȘI: De ce profesorii nu ar rebui să folosească pixul roșu pentru a corecta lucrările elevilor. Ovidiu Pânișoară: Transmite agresivitate

Prof. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară: Interviul a stârnit multe reacții contradictorii

"Interviul de la ProTv în  care vorbeam despre impactul pe care culoarea roșie îl poate avea asupra gradului de severitate cu care corectează profesorul a stârnit multe reacții contradictorii. Nu insist aici asupra faptului că în intervenția mea mă refeream la profesori și nu la elevi (chiar spuneam în debutul micului interviu că dacă elevul o să sublinieze cu roșu atunci o să ofere o latură mai activă textului citit). Profesorul când corectează, dacă folosește culoarea roșie, cercetările spun că o să aibă o tendință de a depuncta mai mult o lucrare. Într-un interviu de câteva minute nu am putut să aduc și aceste evidențe, dar poate cineva le găsește interesante: Elliot (2007) a urmărit să vadă rolul pe care culoarea roșie îl are în situațiile în care trebuie obținute rezultate. La rândul lor, Rutchick, Slepian, and Ferris (apud Smajic, Merritt, Banister, Bilnebry, 2014) au observat că folosirea unui stilou cu cerneală roșie crește în mod semnificativ numărul de corecturi făcute unui paragraf. La polul opus, scrisul cu culoarea albastră tinde să ofere un efect calmant care ajută creierul să se concentreze și să gândească profund (Wallace, West, Ware și Dansereau, apud Tate, 2007). Desigur că există și alte multe nuanțe, astfel, conform unor autori (Lichtenfeld, Elliot, Maier, Pekrun, 2012) cercetările arată că verdele facilitează performanța creativă, dar nu are nicio influență asupra capacității de analiză pe când roșul dezvoltă analiza, dar nu produce schimbări asupra capacității creative…

Ce culoare ar trebui să aibă foile folosite de elevi

Aș vrea însă să merg mai departe astăzi, să vă spun că sunt studii și despre ce culoare ar trebui să aibă foile folosite de către elevi. Da, chiar dacă nouă ni se pare că nu sunt lucruri importante, există o întreagă tradiție de cercetare în acest sens. Iată câteva exemple:

Matteson (apud Gueguen, 2003) a observat că utilizarea culorii roz într-un chestionar trimis on-line crește rata de răspuns prin comparație cu chestionare scrise pe o pagină „albă”. Deci oamenii sunt mai dispuși să răspundă dacă folosim culoarea roz și nu mai trimitem tradiționalele foi de culoare albă. Dar faptul că sunt mai motivați să răspundă duce și la o performanță mai bună a răspunsurilor? În acest sens ne lămurește alt studiu: Fordham și Hayes (2009) au efectuat o cercetare cu o durată de nu mai puțin de zece ani. Au fost luate un număr impresionant de note ale studenților (4.000). Pe cei doi cercetători i-a interesat să vadă dacă culoarea hârtiei pe care se dădea testul avea vreo însemnătate asupra rezultatelor studenților. Hârtia utilizată la chestionare a fost patru culori pastelate (galben, verde, albastru, și roz).

A existat, de asemenea, și tradiționala hârtie albă. Ei bine, cercetătorii au constatat că în funcție de culoarea hârtiei au existat diferențe în performanța tinerilor la test. Astfel, cursanții care au avut hârtie de culoare albă și galbenă au realizat performanțe semnificativ mai bune decât studenții care au avut hârtie albastră sau hârtie de culoarea roz. Mai mult decât atât, cercetătorii au remarcat și că persoanele care dăduseră testul pe hârtie de culoare verde s-au situat undeva la mijlocul celorlalte patru culori. Într-o altă cercetare, Soldat et al. (apud Bonnardela, Piolata și Bigot, 2011) au demonstrat că studenții care primeau foi de răspuns pe file albastre reușeau o performanță mai mare decât cei care le primeau pe varianta roșie.

Concluzia cercetătorilor

Ce concluzie putem trage de aici? Că unele culori pot să motiveze, dar altele sunt asociate cu performanța. Avem astfel și mai multe nuanțe pe care le putem lua în calcul. Și ca să spunem lucrurilor pe nume, nu doar culoarea hârtiei contează, ci și scopul pentru care o folosim. Dacă în cercetarea întreprinsă de Fordham și Hayes culoarea albastră a hârtiei nu trimitea spre performanță, ei bine Kettlewell și Evans (apud Gueguen, 2006) au observat că lucrurile stau altfel când le cer oamenilor să doneze bani (prin intermediul unei scrisori). Și aici a fost variată hârtia pe care era scrisă scrisoarea: aceasta era, după caz, de culoare roz, galbenă, aurie, albastră, verde sau ivoriu.  

Care culoare credeți că a făcut oamenii să fie mai generoși și să doneze bani pentru un muzeu? Ei bine, primele locuri (la distanță de celelalte culori) au fost ocupate de albastru și ivoriu. După cum se observă culoarea albastru chiar dacă nu este generatoare de performanță este, în schimb, liniștitoare și predispune la generozitate, la gesturi altruiste...

Și mai introducem o nuanță importantă. Astfel, conform lui Meyer și Bagwell (2012) nu există o legătură semnificativă între culoarea hârtiei și performanța studenților la examenele finale. Elementul care diferențiază cercetarea celor doi autori de studiul efectuat de către Fordham și Hayes (2009) poate să fie tipul de examen: dacă la Meyer și Bagwell vorbim despre examene finale, la Fordham și Hayes ne refeream la un test. Observăm astfel că dacă culoarea hârtiei poate influența un examen minor, motivația cursantului pentru un examen major face ca implicarea să depășească posibila barieră a completării lucrării scrise pe o hârtie de o culoare sau alta.

Aspectul clasei. Cum ar trebui să fie vopsiți pereții

Ieșind din zona scrisului (cu albastru, cu verde, cu roșu etc.) vom trece într-o spațiu de cercetare mai larg: aspectul clasei ca atare. Astfel, Read, Sugawara and Brandt (apud Gueguen, 2003) au remarcat că un perete de culoare albă comparativ cu un perete de culoare roșie îi conduce pe elevi la un nivel mai mic de cooperare (spre exemplu – să se joace cu o jucărie împreună)….

Și mă voi opri aici (deși sunt multe cercetări pe care le-aș putea adăuga aici). Chiar dacă în spațiul nostru de discuție poate părea o problemă nesemnificativă, există cercetări care urmăresc aceste nuanțe (vă reamintesc cea a lui Fordham și Hayes, 4000 de studenți, o perioadă de 10 ani!) Da, noi ne confruntăm cu cazuri de școli cu WC-ul în curte (la alții nu mai este demult o situație pe care trebuie să o discute), cu programe încărcate, cu violență crescândă în școli. Sunt multe aspecte asupra cărora ar trebui să se aplece cercetătorii din domeniul educației și multe lucruri s-ar putea schimba dacă decidenții ar ține cont și de pedagogi. Și nimic nu este nou sub soare, scriam despre aceste lucruri în cartea mea Ghidul profesorului apărută în 2017 unde pe lângă cercetările de mai sus mai găsiți și multe altele. 

Corectăm cu roșu sau cu altă culoare, le dăm elevilor examen pe o foaie în culoarea „X” sau vopsim un perete în culoarea „Y”… se schimbă învățământul cu asta? Nu cred, dar nici nu cred că este greșit să știm ce se mai cercetează prin lumea asta largă și să reflectăm puțin… apoi putem decide ce este bine pentru noi!", a transmis prof. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?