„Agenția Națională Anti-Drog publică anual un raport și de mulți ani e o cifră care variază între 20.000 și 24.000 de utilizatori de heroină. Majoritatea, probabil 99% sunt în București și mai sunt în zonele de graniță. Utilizatorii aceștia sunt de mai multe feluri și există metode de a-i dirija cumva. Pentru că una este să fii utilizator de heroină injectabilă, ceea ce este cel mai dezastruos, pentru că înseamnă risc implicit de hepatită B și C și SIDA. Atunci există programe de reducere a riscului secundar al drogului în sine. Cel mai puternic program și pe care l-am introdus în alianța pe care o conduc - ALIAT - Alianța împotriva alcoolismului și toxicomaniilor constă în schimbul de seringi și ace curate”, a declarat prof. dr. Dan Prelipceanu.

Acest program a fost primit cu mare ostilitate mai ales de Poliție și pentru că se desfășoară pe stradă, în zonele cu persoane consumatoare de droguri. Cei care au inițiat acest program au avut mari probleme legale, pentru că au trebuit să se apere. „Le dați ace să se injecteze mai bine? Nu, ei oricum se injectează, le dăm ace ca să nu se mai injecteze cu ace contaminate și cu ocazia asta le și spunem că, dacă vor să vină, să vină la noi pentru că avem programe de consiliere și poate negociem cu ei un început de tratament”, spune prof. dr. Prelipceanu.

Acest program de reducere a riscurilor este cel mai extins din România. 

Mai există programele pe bază de metadonă, un opioid cu timp de înjumătățire mult mai mare decât heroina. Dacă în cazul heroinei, consumatorii pot ajunge până la 5-6 injecții pe zi, în cadrul unui astfel de program se administrează o singură doză de metadonă pe zi. Astfel se poate rezolva dependența, cererea la nivel receptorial de drog. 

„La noi sunt 1.000 de persoane pe programe de metadonă în prezent, ceea ce este extrem de puțin”, remarcă prof. Prelipceanu. O altă mare problemă este lipsa programelor psiho-sociale. 

Vezi interviul integral aici. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News