Producţia industrială a scăzut în primele cinci luni din 2022 cu 0,8% ca serie brută şi cu 2,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate faţă de perioada similară din 2021, anunţă Institutul Naţional de Statistică.

Evoluţia a fost determinată de scăderea producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,1%) şi a industriei extractive (-4,4%). Industria prelucrătoare a crescut cu 0,3%.

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a fost mai mică cu 2,4%, ca efect al scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,8%), industria extractivă (-4,3%) şi industria prelucrătoare (-1,2%). Î

n luna mai, producţia industrială a crescut faţă de luna aprilie cu 10,1% ca serie brută şi a scăzut cu 0,1% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Creşterea a fost susţinută de toate cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (+12,2%), industria extractivă (+1,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,4%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut faţă de luna precedentă cu 0,1%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-2,3%) şi industria extractivă (-1,7%).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,3%. Faţă de luna mai 2021, producţia industrială a fost în mai 2022 mai mare atât ca serie brută (+6,4%), cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (+1,1%).

Industria prelucrătoare a crescut cu 8,5%, în timp ce industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 6,6%, respectiv cu 2,1%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 1,1%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+1,4%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 7,2%, respectiv cu 3,7%.

Inflație record. Rata anuală a trecut de 15% față de iunie 2021

Institutul Național de Statistică arată că rata anuală a inflaţiei în iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 este 15,1%.

Potrivit INS:

▪ Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%.

▪ Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 10,0%.

▪ Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 este 15,1%.

▪ Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie
2020 – iunie 2021) este 9,3%.

▪ Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 este 100,78%.

▪ Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al
preţurilor de consum (IAPC) este 13,0%.

▪ Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie
2020 – iunie 2021) determinată pe baza IAPC este 7,9%.

Produsele care s-au scumpit cel mai mult

Produsele de morărit s-au majorat cu 33%, pâinea cu 23%, cartofii cu 42%, legumele cu 14%, uleiul comestibil cu 49%, carnea și produsele din carne cu 12%, peștele cu 15% iar lactatele cu 14%.

Prețul zahărului s-a majorat cu 18%, cafeaua cu 14%, băuturile alcoolice cu 107%, mierea cu 106% și alte produse alimentare cu 108%.

Prețul gazelor a crescut cu 89,5%, al energiei electrice cu 17% și al combustibililor cu 41%. Energia termică s-a majorat cu 22,9%, iar serviciile de apă și canalizare cu 19,4%.

„Prognozele sunt foarte pesimiste în momentul de față. Tot ce ne rămâne de făcut este să strângem bani, să ne limităm consumul și să avem grijă pe ce cheltuim. În actualul context, alte șanse nu avem decât să ne administrăm mai bine banii pe care îi avem la dispoziție și să căutăm alt job cu salariu mai bun, dacă găsim.Trebuie să avem grijă și cu ratele, mai ales pentru că dobânzile la credite vor continua să crească.

Iată că și prognozele Băncii Naționale privind inflația sunt date peste cap de realitatea economică, astfel că nu este exclus ca dobânda cheie să crească cu încă un punct procentual, astfel încât ROBORUL să ajungă la un nivel istoric, aproape de 8%. Punând cei 8% pe lângă dobânda percepută de bancă, putem vedea că dobânda la credite în România va ajunge la peste 10%, ceea ce înseamnă că la un credit de 100.000 de euro pentru un apartament luat pe 30 de ani, practic plătim de 3 ori suma împrumutată.

IRCC-ul va continua pe același drum al ROBOR-ului, să nu ne așteptăm ca el să fie mai mic pe termen mediu și lung. Deci ne putem aștepta la un ROBOR de 6% sau 7% în toamna acestui an, dacă nu în primăvara anului viitor, pentru că aceste condiții din piață continuă să se agraveze, astfel încât banii devin din ce în ce mai scumpi, iar banca națională, din păcate, nu are alt instrument la îndemână, în tentativa de a tempera inflația, decât să ridice dobânda. Ar mai trebui ca și autoritățile să ia măsuri pentru a stăvili focul inflaționist. Asta înseamnă să lase mai mulți bani în piață, să evite această creștere semnificativă a taxelor și impozitelor. Toate creșterile de taxe și impozite propuse în momentul de față de guvern se vor regăsi în prețurile de consum.”, a precizat Victor Negrescu, la B1 TV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News