Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Problemă pentru circa 12600 de familii. Cum poți ajunge în stradă dacă ești chiriaș
Aproximativ 12600 de familii beneficiare de locuințe sociale se confruntă cu o problemă.
Un cititor DC News ne-a scris un memoriu prin care ne-a semnalat o problemă în care se regăsesc aproximativ 12600 de familii beneficiare de locuințe sociale din care 1800 au fost realizate prin Programul de locuințe sociale pentru tineri implementat de fostul Minister al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului (MLAPAT), finanțarea făcându-se prin garantarea de către statul roman a unui credit extern în valoare de 120 milioane USD - 60 milioane pentru construcția de locuințe sociale, 60 pentru alimentare cu apă a unor localități.
„Este vorba că pe parcursul derulării contractului de închiriere, (care se reînoiește dacă sunt îndeplinite condițiile de access la o astfel de locuință), unii din membrii titulari ai contractului de închiriere pot deceda, situație în care, soțul supraviețuitor sau/și copii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (art.323 respectiv art.1834 din Codul civil), nu pot prelua contractul părintelui titular - beneficiar de repartiție DOAR până la expirarea termenului de închiriere după care sunt nevoiți să părăsească locuința și pot ajunge în stradă.
“Art. 323: Drepturile soţilor asupra locuinţei închiriate
(1) În cazul în care locuinţa este deţinută în temeiul unui contract de închiriere, fiecare soţ are un drept locativ propriu, chiar dacă numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este încheiat înainte de căsătorie.
(2) Dispoziţiile art. 322 sunt aplicabile în mod corespunzător.
(3) În caz de deces al unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor continuă exercitarea dreptului său locativ, dacă nu renunţă în mod expres la acesta, în termenul prevăzut la art. 1.834 ”
Art. 1834
Decesul chiriaşului
(1) Contractul de închiriere a locuinţei încetează în termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului chiriaşului.
(2) Descendenţii şi ascendenţii chiriaşului au dreptul, în termenul prevăzut la alin. (1), să opteze pentru continuarea contractului de închiriere până la expirarea duratei acestuia, dacă sunt menţionaţi în contract şi dacă au locuit împreună cu chiriaşul. Dispoziţiile art. 323 alin. (3) sunt aplicabile în privinţa soţului supravieţuitor.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au cerut continuarea contractului, desemnează de comun acord persoana sau persoanele care semnează contractul de închiriere în locul chiriaşului decedat. În cazul în care aceştia nu ajung la un acord în termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului chiriaşului, desemnarea se face de către locator.
(4) Subînchirierea consimţită de chiriaş încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă locaţiunea nu continuă în condiţiile alin. (2). În acest ultim caz, persoana desemnată potrivit alin. (3) semnează contractul de subînchiriere în locul chiriaşului decedat.
După cum se poate observa, așa cum este redactat și conceput, CoduL Civil nu asigură o protecție adecvată atât soțului supraviețuitor și nici urmașilor ceea ce contravine cu rolul general al statului, acela de protecție pentru membrii săi. Din discuțiile avute cu juriștii de la nivelul unor UAT-uri, copii supraviețuitori pot sta în locuința social doar până la vârsta de 18 ani sau până la 26 ani (perioada studiilor) chiar dacă după îndeplinirea vârstei au un venit care se încadrează în condițiile legislației privitoare la accesibilitate într-o astfel de locuință.
De asemenea vă rugăm să vă aplecați și asupra problemei privind posibilitatea schimbării legislației în sensul acordării posibilității chiriașilor acestor locuințe de a le cumpăra în rate (celor care doresc), similar beneficiarilor locuințelor ANL. Chiar dacă aceste locuințe au o anumită destinație (de a asigura un fond locativ aflat la dispoziția autorităților locale pentru rezolvarea unor probleme sociale) nu vedem de ce există aceasta discriminare între categorii de beneficiari cu vârste appropriate mai ales luând în considerare că după o numită perioadă de locuire în acest tip de locuință devine evident că scopul urmărit de legiuitor, acela de a rezolva pentru un anumit timp situația locativă a celor care nu-și permit o locuință de pe piață liberă, nu mai este îndeplinit.
Deja sunt aproape 20 de ani de când beneficiarii locuiesc acolo și ar fi cinstit să aibă și ei posibilitatea de a cumpăra locuința în care locuiesc principalele argumente fiind:
Vânzarea locuințelor sociale ar oferi beneficiarilor acestora posibilitatea de a deveni proprietari. Odată ce ar deveni proprietari, beneficiarii nu ar mai fi expuși riscului de a fi evacuați din locuință dacă nu ar mai îndeplini criteriile de acordare a locuinței sociale. Acest lucru ar putea duce la o îmbunătățire a calității vieții acestora și la o creștere a gradului de incluziune socială.
Proprietarii sunt mai motivați să îngrijească și să întrețină locuințele lor decât chiriașii. Acest lucru ar putea duce la o îmbunătățire a calității locuințelor sociale și a mediului de viață din jurul acestora.
Vânzarea locuințelor sociale ar putea fi o sursă de venituri pentru stat, care ar putea fi folosită pentru a satisface nevoile tot mai mari de locuințe sociale.
Vânzarea locuințelor sociale ar putea genera venituri pentru administrațiile locale, care ar putea fi folosite pentru a acoperi costurile de construcție sau de întreținere a altor locuințe sociale.
Vânzarea în rate în același tip de sistem ca în cazul locuințelor ANL poate asigura o parte din fondurile de dezvoltare a viitorului fond locativ național.
Mai mult, de la momentul construirii acestor locuințe prin programul mai sus-meționat, unele UAT-uri au scos la vânzare și au vândut aceste unități locative sau sunt în curs de vânzare (de exemplu UAT Piatra Neamț), iar UAT Focșani le-a schimbat destinația din locuințe sociale în locuințe de serviciu.
Având în vedere prevederile art.74 alin din Constituția României, republicată, conform căruia, “inițiativa legislativă aparține, după caz Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot”, vă rugăm să interveniți prin pârghiile legislative ce le aveți la îndemână pentru a modifica aceste prevederi din Codul civil și Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, ne-a scris cititorul DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
