Preţul aurului şi cel al argintului au crescut semnificativ pe final de 2022, metalul galben recuperând 20,1%, în timp ce argintul a avut un salt chiar mai ridicat, de 35,4%, arată ultimele date dintr-o analiză de profil.

Nivelul exporturilor totale de aur ale Elveţiei, cel mai important centru de rafinare, au ajuns la 1.700 tone anul trecut, cel mai înalt nivel de după 2016, China fiind un factor esenţial în creşterea volumelor. Mai mult, în decembrie 2022, China şi Turcia au condus în topul exporturilor elveţiene. Turcia a importat 188 de tone, un record pentru seria de date care începe în 2012.

„Aurul s-a „trezit la viaţă” în Q4 2022. De la minimumul de 1614 dolari din 28 septembrie 2022, până la 1940 dolari, pe 25 ianuarie 2023 (ora 20:00), aurul a recuperat 20,1%. Motivele creşterii par a fi atât tendinţa de depreciere a dolarului american (indicele dolarului a pierdut 11,5% în aceeaşi perioadă), cât şi dorinţa de acumulare de rezerve de către participanţi importanţi la piaţă. Unele bănci centrale şi-au majorat, de asemenea, semnificativ achiziţiile de aur. China a importat anul trecut 1345 tone de aur, în creştere vizibilă faţă de 821 de tone în 2021. Este anul cu cea mai mare ,,sete” de importuri de după 2018, când au fost aduse 1506 de tone”, se arată în analiza XTB citată de economica.net.

Potrivit analizei XTB, Banca centrală a Chinei a acumulat 62 de tone în noiembrie şi decembrie, aducând nivelul total al deţinerilor la 2010 tone. Achiziţiile sunt primele raportate oficial după 2019. Se ştie că India şi China sunt cei mari consumatori mondiali de aur. Speranţa domolirii inflaţiei, şi, implicit, a ratelor de dobândă, a ajutat, de asemenea, aurul. Spre deosebire de depozitele bancare, aurul nu oferă dobândă şi chiar implică costuri de stocare în siguranţă, se menţionează în analiza citată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News