Preşedinţia de la Ankara, care a făcut anunţul, nu a dat imediat alte detalii, însă Kremlinul a precizat ulterior, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, că Erdogan va fi oaspetele preşedintelui rus Vladimir Putin, cu care va discuta "probleme regionale şi relaţiile bilaterale", relatează Agerpres.

Cei doi şefi de stat s-au întâlnit ultima dată în 19 iulie la Teheran, iar ţările lor au convenit recent cu Ucraina şi cu Naţiunile Unite să permită reluarea comerţului cu cereale ucrainene prin Marea Neagră, care a fost blocat de la începutul războiului din Ucraina.

Reuters apreciază că de data aceasta pe agenda dialogului figurează şi problema ucraineană; în Iran, principalul subiect a fost situaţia din Siria, unde Moscova şi Ankara au interese diferite în contextul războiului civil.

Citește și:

Erdogan capătă un rol tot mai important în NATO. Ana Cătăuță: Turcia încearcă să joace rolul de „portiță cu Federația Rusă”

Aceasta a analizat jocurile de imagine ale Turciei, din ultima perioadă.

„Cred că Turcia încearcă să joace un rol mai ambițios, atât în regiunea Mării Negre, cât și în Orientul Mijlociu și este normal să facă asta, să nu uităm totuși că sunt descendenții unui imperiu și atunci când, la un moment dat, în istoria ta, ai cunoscut acest statut de jucător regional, probabil că îți dorești să mai faci acest lucru.

Da, Turcia a șocat cu niște condiții, deoarece au niște probleme cu kurzii. Din punctul lor de vedere și din informațiile pe care ei le aveau, existau elemente kurde mai ales în Suedia și au vrut să primească clarificări cu privire la modul în care statul suedez interacționează cu aceste entități. Dacă vă uitați și în toată desfășurarea de după invadarea Ucrainei, (n.r. Turcia) încearcă să joace acest rol de portiță cu Federația Rusă, nu neapărat de actor neutru pentru că sunt în cadrul NATO, participă la decizii, și-au asumat deciziile. 

Este și normal pentru că trebuie să existe pe undeva un dialog și cu Federația Rusă, nu ne dorim ca acest război să continue la nesfârșit. Cred că îngrijorarea lor cu privire la grupările kurde a fost una reală. Au primit garanții de la Suedia și de la Finlanda că dorințele lor vor fi îndeplinite, cu implicarea majoră a lui Jens Stoltenberg, pentru că secretarul general al NATO a jucat un rol important în aceste negocieri și nu a renunțat până în ultima clipă. Nu pot să mă pronunț dacă cererile Turciei au fost valide sau nu, dar cred că au fost serioase.”

Întrebată de Val Vâlcu de ce este necesar un astfel de grup, Ana Cătăuță a răspuns:

„Majoritatea românilor consideră că relația transatlantică este bună, dar nu de asta a fost creat acest grup de prietenie din care fac parte, ci pentru a întări relațiile bilaterale la nivel de parlamente, între Parlamentul României și Congresul SUA. În acești 25 de ani de parteneriat strategic, pe care îi aniversăm, s-au dezvoltat foarte mult anumite dimensiuni, cum ar fi cea de securitate, ceea ce este extraordinar.

Însă, este nevoie de o colaborare mai intensă la nivel de parlamente și de foruri legislative, pentru că deciziile majore de investiții pe care companiile americane, care au și bani de la bugetul de stat, se iau prin Appropriations Committee, din Camera Reprezentanților și din Senat. Nu numai asta, dar sunt foarte multe proiecte și este nevoie de o întărire a relațiilor dintre parlamentul nostru și Congresul American.

Câteodată stau și mă gândesc ce ar fi însemnat ca România să nu fie astăzi în NATO și cât de speriați am fi fost cu toții, iar pe lângă toate crizele cu care se confruntă societatea, să mai fi fost și o criză de securitate care să planeze asupra noastră.

De multe ori, mecanismele acestea sunt greoaie... Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News