Preşedintele Erdogan a fost întâmpinat la coborârea din avion de prim-ministrul Mohamed Shia al-Sudani, în timp ce 21 de focuri de tun au răsunat în semn de salut de onoare. Ultima vizită a preşedintelui Erdogan în Irak datează din 2011, când, în calitate de prim-ministru, a cerut Bagdadului să coopereze în lupta împotriva luptătorilor kurzi turci din PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, clasificat drept grupare 'teroristă' de către Ankara şi aliaţii săi occidentali.

Pe subiectele dificile, Erdogan şi Sudani au păstrat poziţiile tradiţionale ale ţărilor lor, subliniind în acelaşi timp oportunităţile economice viitoare. Pe lângă semnarea a 24 de memorandumuri de înţelegere, premierul Sudani a salutat un 'acord-cadru strategic', ce vizează 'construirea unei cooperări durabile în toate domeniile' prin intermediul unor comisii permanente 'pentru securitate, energie şi economie'.

Discuţiile s-au concentrat şi pe PKK. 'Am discutat despre măsurile comune care pot fi luate împotriva PKK şi a extensiilor sale, ce vizează Turcia de pe teritoriul irakian', a insistat preşedintele Erdogan.'Cu această ocazie, le-am împărtăşit omologilor mei convingerea fermă că prezenţa PKK pe teritoriul irakian se va încheia cât mai repede posibil, fiind declarat oficial organizaţie teroristă', a pledat el.

Timp de 25 de ani, Turcia a instalat baze militare în Kurdistanul irakian pentru a lupta împotriva bazelor din spate ale PKK. Ankara desfăşoară în mod regulat operaţiuni împotriva acestor luptători pe teritoriul irakian. Premierul irakian a menţionat o 'coordonare bilaterală a securităţii' ce va răspunde 'necesităţilor ambelor părţi şi va face posibilă înfruntarea provocărilor pe care le ridică prezenţa elementelor armate, susceptibile de a coopera cu terorismul şi de a încălca securitatea celor două ţări'.

În martie, ministrul irakian al Apărării, Thabet al-Abassi, a exclus 'operaţiunile militare comune' împotriva PKK, subliniind în acelaşi timp că Bagdadul şi Ankara vor lucra 'unde şi când va fi nevoie' pentru a stabili 'un centru de coordonare comună a informaţiilor'. Un alt subiect de dispută este împărţirea apelor fluviilor Tigru şi Eufrat. Autorităţile irakiene critică Turcia pentru barajele construite în amonte, care au redus debitul celor două fluvii mitice ce ajung pe teritoriul irakian.

Luni, cele două ţări au semnat un 'acord-cadru cu privire la problema apei' pe zece ani. Obiectivul acordului vizează proiecte comune menite să ducă la 'îmbunătăţirea gestionării apei' celor două fluvii, a asigurat premierul Sudani, exprimându-şi speranţa într-o 'administrare comună şi echitabilă a resurselor de apă'.'Nu este în interesul nimănui ca situaţia să se înrăutăţească în ceea ce priveşte apa şi cota-parte a Irakului', a spus el. 'Este o realitate faptul că criza climatică afectează negativ Turcia (...), precum şi Irakul', a amintit preşedintele Erdogan. 'Folosirea eficientă a apei prin evitarea risipei este la fel de importantă ca şi cantitatea de apă', a subliniat el.

Pe ordinea de zi s-a aflat şi 'Drumul de dezvoltare', un proiect rutier şi feroviar ambiţios, un coridor de 1.200 km destinat să conecteze Golful de Turcia, prin Irak, până în 2030. În prezenţa celor doi oficiali şi a patru miniştri reprezentând Irak, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Qatar, s-a semnat un 'memorandum de înţelegere cvadripartit' privind cooperarea pe 'Drumul spre dezvoltare', potrivit unui comunicat irakian.

Ţările semnatare vor trebui să 'stabilize cadrele necesare implementării proiectului', precizează textul, ce aminteşte că iniţiativa 'va contribui la stimularea creşterii economice'. După Bagdad, preşedintele turc a ajuns luni seara la Erbil, capitala Kurdistanului din nordul Irakului, unde a fost primit de preşedintele regiunii autonome, Nechirvan Barzani, şi de premierul Masrur Barzani.

Printre problemele sensibile asupra cărora Irakul şi Turcia nu reuşesc să se pună de acord se numără şi exporturile de petrol, efectuate anterior de Kurdistan fără aprobarea Bagdadului, şi care tranzitau prin portul turc Ceyhan. Aceste exporturi sunt blocate de mai bine de un an din cauza unor litigii şi a unor probleme tehnice, precizează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News