Președintele Băncii Centrale Europene (BCE) a criticat recent ajutoarele financiare acordate cetățenilor din UE. Christine Lagarde este de părere că acestea trebuie limitate, pentru a evita alimentarea inflației.

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE) critică ajutoarele financiare acordate cetățenilor şi este de părere că acestea trebuie limitate. Acesta a declarat în Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare a Parlamentului European că statele din cadrul Uniunii Europene trebuie să adopte măsuri de asistență socială doar în mod „temporar” și „punctual”, pentru a evita alimentarea inflației. „Această abordare limitează riscul alimentării presiunilor inflaționiste, facilitând astfel sarcina politicii monetare”, a declarat Christine Lagarde.

Christine Lagarde susține că cea mai bună contribuție este stabilitatea prețurilor pe termen mediu. De asemenea, aceasta a spus că cea mai bună contribuție este stabilitatea prețurilor pe termen mediu. „Cea mai bună contribuție pe care politica monetară o poate avea pentru economia zonei euro este să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Acest lucru înseamnă asigurarea că așteptările privind inflația rămân bine-ancorate şi că solicitările sunt conforme cu obiectivul nostru”, a mai transmis Christine Lagarde.

BCE vs. inflaţia

Banca Centrală Europeană a majorat anterior dobânda de referinţă cu 75 de puncte de bază, o creştere fără precedent. Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 1,25%, 1,50% şi, respectiv, 0,75% începând cu data de 14 septembrie 2022”, a transmis instituţia la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE. Dobânda de politică monetară fusese deja majorată şi în iulie. Acum, BCE a decis şi majorarea dobânzii la depozite de la zero la 0,75% şi a ridicat rata principală de refinanţare la 1,25%, cele mai ridicate niveluri din 2011 încoace, urmând noi mişcări în octombrie şi decembrie.

În luna august, inflaţia în zona euro a atins un nivel istoric de 9,1%. BCE se teme că o creştere rapidă a preţurilor ar putea să devină un fenomen de durată, ceea ce ar eroda valoarea economiilor gospodăriilor şi ar declanşa o spirală salarii-preţuri greu de controlat. „Pe baza evaluării sale actuale, Consiliul guvernatorilor anticipează că, în cadrul şedinţelor următoare, va majora în continuare ratele dobânzilor pentru a frâna cererea şi a proteja împotriva riscului unor valori persistente în sensul creşterii anticipaţiilor privind inflaţia. Consiliul guvernatorilor va reevalua periodic traiectoria politicii sale monetare în concordanţă cu informaţiile noi şi cu evoluţia perspectivelor inflaţiei”, se mai arată în comunicatul Băncii Centrale Europene.

Bursele europene, în scădere, din cauza temerilor privind recesiunea

Indicele pan-european STOXX 600 a scăzut luni, 26 septembrie, pentru a treia sesiune consecutiv, din cauza extinderii temerilor privind perspectivele economiei mondiale. Acţiunile italiene au avut o evoluţie peste aşteptări, după ce liderul extremei drepte italiene, Giorgia Meloni, va deveni premier, în urma victoriei în alegerile legislative de duminică. Acţiunile companiilor din domeniul petrolului şi gazelor au scăzut cu 1,1%, în timp ce titlurile firmelor miniere au înregistrat un recul de 1,2%, în urma reducerii preţurilor la ţiţei şi metale, din cauza îngrijorărilor legate de recesiune.

Indicele principal DAX ar Bursei din Germania a scăzut cu 0,07% luni dimineaţa, în timp ce la Bursa de la Londra indicele principal FTSE 100 a deschis în creştere, cu 0,5%, iar indicele FTSE 250 a scăzut cu 0,7%. Luni, lira sterlină s-a depreciat cu aproape 5%, până la 1,0327 dolari, cel mai scăzut nivel din 1985. Indicele FTSE Mib al Bursei de la Milano a urcat cu 0,7%, în urma creşterii acţiunilor financiare, după victoria în alegeri a extremei drepte italiene. Pieţele financiare din Europa vor analiza cu atenţie primele decizii ale viitorului premier Giorgia Meloni, începând cu persoanele desemnate la conducerea ministerelor, ţinând cont de trecutul ei eurosceptic şi poziţia ambivalentă a aliaţilor săi faţă de Rusia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News