Românii sunt mari inventatori. De falsuri, susțin specialiștii. Invențiile plimbate ca moaștele pe la toate televiziunile și premiate la saloane care nu sunt altceva decât o afacere menținută prin taxe de participare, nu își demonstrează utilitatea practică. Asociația oamenilor de ştiință români Ad Astra atrage atenția asupra vestitului senzor care facilitează detectarea rapidă și “universală” a cancerului, inventat de Raluca-Ioana Van Staden și Jacobus Frederick Van Staden. Invenția este susținută printr-o companie de presă,  combinată cu o festivitate de premiere organizată  de Autoritatea Natională pentru Cercetare Științifică (ANCS), dar aplicarea în practică nu este demonstrată.

Asociația Ad Astra susține că o asemenea promovare creează o falsă ierarhizare a valorilor din cercetare, în condițiile în care "produsele promovate" se remarcă printr-o frapantă lipsă de onestitate științifică și prin abaterea de la cele mai elementare exigențe academice. Un efect al promovării unor proiecte așa-zis valoroase – dar nedovedite, testate, sau omologate – va fi demoralizarea cercetătorilor care își aduc o contribuţie consistentă și recunoscută de către comunitatea științifică internațională la creșterea reală a nivelului științific din România.

Astfel, produse nedemonstrate științific vor primi fonduri pe baza numeroaselor premii și recunoașteri de care au avut parte nelegitim, iar proiectele cu adevărat valoroase rămân în anonimat și îngropate în mari probleme financiare.

„Proiecte de tipul celor ce pretind, fără a oferi dovezi, că produc senzori care facilitează fie detectarea rapidă și “universală” a cancerului, fie neutralizarea radiațiilor nocive sau “reîncărcarea și echilibrarea energetică a organismelor vii”, ar rămâne în memoria breslei drept exemple îndoielnice, demne de discutat la cursurile de etică ştiinţifică. Există studii și chiar declarații ale inventatorilor care pun în discuție acest proiect, deci ne exprimăm scepticismul că asemenea invenţii, precum și publicaţiile asociate acestora şi respectivele medalii primite la Geneva, au fost supuse unui proces riguros de evaluare ştiinţifică”, declară reprezentanții Ad Astra, care adaugă că sstfel de brevete de invenții reprezintă până la urmă și o pată asupra credibilității și profesionalismul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

Cancerul nu se poate diagnostica în 6 minute

Faptul ca senzorul este construit pe baza unui amestec de derivat porfirinic și pastă de diamant, nu reprezintă în sine o noutate în domeniul senzorilor electrochimici. Un argument în plus pentru superficialitatea brevetului este oferit chiar de doamna dr. van Staden, care este coautoarea unei articol în 2010 în revista Analytical Chimica Acta 668 (2010), unde se aplica exact aceeași construcție a senzorului, pentru o cu totul altă presupusă aplicație analitică, adică detecția electrochimica a dopaminei, substanța cunoscută ca neurotransmițător și care este prezentă de asemenea în proba de sânge și în cazul destinat “detectării” cancerului, explică specialiștii de la Ad Astra.

Ținând cont de valorile fals pozitive și cele fals negative, un diagnostic pentru cazurile de cancer se eliberează numai prin evaluarea mai multor indicatori și prin măsurarea lor periodică, într-un interval de timp prelungit. Astfel, ipoteza că în 6 minute după recoltarea probei de sânge pacientul primește un diagnostic referitor la prezența sau absența unei tumori maligne, ar rămâne o speculație hazardată a unui cercetator care nu activează în respectivul domeniu. Din păcate, atunci când este vorba de starea de sănătate a pacienților, lucrurile devin mult mai grave.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News